Ce mai faci, domnule Handel?

Problemele cotidiene, grijile si framantarile zilnice, uneori necazurile mai multe decat bucuriile, ii aduc pe unii oameni in situatia de a isi pierde speranta. Imbracamintea inchisa, privirea in jos si lipsa zambetului tradeaza aceasta stare a spiritului uman afectat de melancolie si depresie. Iar noi, romanii, trecem nepasatori pe langa asta, fara a constientiza efectele.
In aceste conditii, frumusetea si bunatatea existente in lume par a fi disparute. Cand toate par ca merg pe dos, o modalitate sigura de revitalizare si revenire la optimismul necesar strabaterii cotidianului contemporan este ascultarea clasicilor muzicii.
Georg Friedrich Händel, un reprezentant de seama al barocului muzical german, ne ofera destule motive pentru a constata frumusetea muzicii sale. Si a muzicii simfonice, in general. Ca expresie a sentimentelor si trairilor umane specifice secolelor 17-18, piesele lui Handel sunt adevarate giuvaeruri ce vibreaza in tonuri alternative. Lucrarea de fata se distinge prin vitalitatea notelor si amprenta stilistica inconfundabila handeliana, cu nuante si extraordinare cizelari sonore. Toate acestea si muzica insasi, ca atare, demonstreaza, inca o data daca mai era cazul, ca frumusetea nu a disparut din lume. In lumea actuala, cand notele adevaratelor melodii sunt inabusite sau acoperite de omniprezentul zgomot cotidian de fond, frumoasa Muza a Melodiilor se retrage discret in sanctuarul sau. Trebuie doar sa o cautam. Ascultati.

 

© Foto

Recommended For You