Prieteni și preteni

Sunt prieteni, preteni și amici – după om. Un vechi proverb românesc zice: ,,Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți zic cine ești”. Cât adevăr… Dar nu toți l-au descoperit, nu îl apreciază sau aplică. De când am început să analizez apucăturile clasei politice, locale, județene sau naționale,  am văzut tot felul de tipologii de oameni. Cert este că atunci când ajung în funcția publică, la majoritatea li se suie ,,celebritatea politică” la cap. Personalitatea lor slabă e distorsionată de efectul Dunning-Kruger. Confucius spunea pe bună dreptate: „Adevărata cunoaștere este a-ți ști dimensiunea ignoranței”. Abia când vorbesc ei scot ,,porumbelul” care-i dau de gol.

Dar și mai cert este că unii – doar unii puțini, din fericire! – nici nu au ce căuta pe fotoliul de consilier sau primar, ca să ne referim strict la politica de pe malurile bistrițene. CV-ul lor este alb ca foaia de hartie, la fel și tărtăcuța lor. Sunt invers proporționale cu tupeul. Dacă citim declarațiile lor de avere sau interese aflăm cine sunt acești ,,aleși locali”: no name-uri locale, anoste sau cu trecut bine ascuns. Dacă unii n-au casă sau venituri legale, te întrebi pe unde or fi dormind și cine le dă de mîncare? Ca să faci politică și să ai responsabilitatea deciziei pentru efectele asupra cetățenilor trebuie să ai cultură, ca să știi să vorbești, să ai ceva studii, ca să înțelegi să aplici legile, puțină avere, ca să dovedești că ești cinstit, nu pus pe hoții, și mult-mult bun simț. Ingrediente care cred că lipsesc cu desăvârșire la unii. Ei consideră că fac ,,politică”, când de fapt e dezastru la drumul mare. Grangurii din Capitală, cel mai elocvent exemplu. Uitați-vă la ei, gașca de nenoriciți care conduc acum România, când la granițe este război. Decizii proaste luate de oameni iresponsabili. Așa cum sunt ,,sus”, la Capitală, același model este și în bătătura noastră. În atari condiții este oare normal ca aceste ,,specimene politice” să aibă putere de decizie asupra cetățenilor? Oare nu cumva ei folosesc funcția politică pentru a parveni sau a trage cine știe ce alte sfori? pentru a profita material sau financiar?  Răspunsul se află în trecutul lor, bine ascuns opiniei publice, dar nu și jurnaliștilor. Așa că eu unul am foarte mari suspiciuni, după cum vedeți mai sus, rezonabile și bine întemeiate. Așa de întemeiate căci judecătorii mi le-au confirmat, iar celor despre care am scris le-au dat cu tifla. Dupa cum spuneam, sunt ,,prieteni” și ,,preteni”. Dacă cei care reclamă nu pățesc nimic, cei care depun mărturie mincinoasă sunt pedepsiți penal. Art. 273 din Codul Penal precizează asta, nu eu. Este o temă de gândire.

Recommended For You