Oamenii de știință au anunțat vineri că au modificat genetic femele de muște de fructe care pot avea urmași fără a avea nevoie de un mascul, marcând astfel prima dată când „nașterea virgină” a fost indusă. Descendenții muștelor au fost capabili să se reproducă fără să se împerecheze, arătând că această trăsătură poate fi transmisă din generație în generație, într-o altă premieră dezvăluită într-un studiu publicat în revista Current Biology. ,,A genetic basis for facultative parthenogenesis in Drosophila” descrie in termeni stiintifici procedura complicata prin care s-a ajuns la crearea acestor muste in laboratorul biologic al Universitatii Cambridge, Marea Britanie. Potrivit lui Alexis Sperling, conducatorul deparamentului de genetica al Universitatii Cambridge și primul autor al lucrării, 76% dintre muștele de fructe testate pot suferi partenogeneză într-o anumită măsură, deși Drosophila melanogaster nu este unul dintre ele.
,,Cercetarea a fost efectuată pe parcursul a șase ani și a folosit 220.000 de muște. S-a analizat mai întâi o specie de muscă de fructe numită Drosophila mercatorum și capacitatea acesteia de a se reproduce prin ,,nașteri virgine” (denumită științific partenogeneză). Prin secvențierea genomului muștei și prin identificarea genei implicate în ,,nașterea virgină”, cercetătorii au reușit să identifice gena corespunzătoare la o altă specie de muscă de fructe Drosophila melanogaster și să modifice acea genă pentru a o activa.” scrie The Guardian.
Față de embrionii care se dezvoltă prin combinația de gameți, descendenții (din produs nefecundat) sunt capabili să se dezvolte fără fertilizare prin meioză. Biologii au demonstrat că se poate întâmpla în toate nivelurile regnului animal, de la insecte la reptile și rechini și alți pești. Femelele unor animale care depun ouă – de exemplu șopârlele și păsările – sunt capabile să depuna oua fertile, fără să se împerecheze, de obicei mai târziu în viață, atunci când nu sunt disponibili masculi.
„Am indus această schimbare genetică la Drosophila melanogaster folosind mutații care au fost stabilite de alți cercetători în alte scopuri sau care au apărut în mod natural”, a spus Sperling într-un interviu prin e-mail acordat Courthouse News Service. „Am combinat mutațiile într-o singură linie de muște folosind instrumentele genetice care au fost stabilite în Drosophila cu zeci de ani în urmă, numite „Cromozomii de echilibru” și încrucișarea clasică mendeliană.”
Herman Wijnen, cercetător de la Universitatea din Southampton din Marea Britanie, care nu este implicat în studiu, a declarat că este „incitant, deoarece demonstrează modul în care partenogeneza poate evolua la o specie care se reproduce sexual, ca strategie de rezervă pentru femelele care nu pot găsi un partener. ” „Genele care au fost manipulate în musca fructelor sunt cele care sunt împărtășite cu oamenii, dar există diferențe substanțiale între dezvoltarea timpurie a muștelor și a oamenilor”.
Reproducerea sexuată presupune, de obicei, ca ovulul unei femele să fie fecundat de sperma unui mascul. Dar în cazul partenogenezei, femela dezvoltă singură ovulul într-un embrion. Musca, care se reproduce în mod normal pe cale sexuală, este unul dintre cele mai studiate insecte pentru cercetarea genetică, ceea ce înseamnă că cercetătorii au putut profita de cunoștințele acumulate de-a lungul a peste un secol.
„În natură, partenogeneza la scară mică trece neobservată. Cu toate acestea, la scară largă, de exemplu într-un laborator-seră, dacă acest lucru ar începe să se întâmple des, atunci ar deveni foarte vizibil. Pentru că femelele partenogenetice au producția de reproducere de două ori mai mare decât femelele care se reproduc sexual (la același număr egal de femele din cele două categorii, n.red.). Populația ar putea crește exponențial de două ori mai mult decât în mod normal și ar putea deveni foarte problematică”, a spus cercetătoarea. Descoperirea poate genera diverse probleme serioase in cazul în care scapă de sub control, spunem noi. Pe de altă parte, mamiferele, inclusiv oamenii, nu sunt capabile să aibă ,,nașteri virgine”, deoarece reproducerea lor necesită anumite gene din spermatozoizi.
Citeste si ,,All the buzz in the lab”
