Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân (SMAS) este celebrată în fiecare an în perioada 1-7 august, în peste 120 de ţări, inclusiv România, alăptarea fiind una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viață, scrie INSP.
,,Institutul Naţional de Sănătate Publică a dezvoltat alături de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu”, Institutul Norvegian de Sănătate Publică, Directoratul Norvegian de Sănătate și Biroul de țară al Organizației Mondiale a Sănătății OMS pentru România în cadrul proiectului ”Consolidarea rețelei naționale de furnizori de îngrijiri primare de sănătate pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, copii și adulți (inclusiv populație vulnerabilă)” recomandări în domeniul promovării alăptării destinate personalului sanitar care lucrează la nivel local în cadrul Ghidului “Promovarea alăptării. Sfaturi pentru îmbunătățirea practicii alăptării”. Acest document adduce încă o dată în atenţie principiile îngrijirilor centrate pe persoană și pe familie, precum şi faptul că sprijinul pentru alăptare oferit la nivelul comunității este esențial. Materialul este disponibil prin accesarea următorului link: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2021/12/Alaptare.pdf”
Sub sloganul Un pas spre alăptare-educație și sprijin, aducem în atenția decidenților și a populației necesitatea intervențiilor de informare și educare a populației cu privire la importanța și beneficiile alimentației la sân. Deși alăptarea este forma biologică de hrănire a copilului în primii ani de viață, datele existente arată că ratele alăptării sunt mult sub recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, atât la nivel european (25%), global (41%), cât și la nivel național (12,6%).
OMS și UNICEF accentuează faptul că alăptarea exclusivă la sân a nou-născuților este vitală pentru aceștia începând din primele momente de viață. În primele 6 luni de viață este recomandată hrănirea sugarilor cu lapte matern, continuând pentru o perioadă de doi ani sau mai mult, după începerea diversificării. Această practică recomandată este deosebit de importantă pentru creșterea și dezvoltarea optimă a nou-născutului. Alăptarea sugarului în prima oră de viață, îl protejează de infecții și reduce rata mortalității. Riscul de deces din cauza diareei și a altor infecții poate crește la sugarii care sunt parțial alăptați sau nu sunt alăptați. Mamele care nu pot iniția alăptarea în prima oră după naștere, precum cele care nasc prin cezariană sau cele care au o situație medicală ce împiedică acest proces în prima oră după naștere, trebuie să fie susținute pentru a începe să alăpteze imediat ce o pot face.
Laptele matern este o sursă importantă de energie și nutrienți pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni. Poate asigura jumătate, sau mai mult, din necesarul de energie al unui copil cu vârsta de 6 – 12 luni și o treime din necesarul energetic al unui copil cu vârsta cuprinsă între 12 și 24 de luni. De asemenea, laptele matern este o sursă esențială de nutrienți, protejează împotriva îmbolnăvirilor și reduce rata mortalității copiilor subnutriți.
Alăptarea prelungită contribuie și la sănătatea și bunăstarea mamelor având următoarele beneficii:
- Reduce riscul de cancer mamar și ovarian;
- Poate fi o metodă naturală de contracepție (dar nu sigură) în primele luni de viață ale bebelușului, cunoscută sub numele „metoda amenoreei (lipsa menstruației) lactaționale”.
