Programul de finantare gratuita denumit PNRR ar fi permis devoltarea sistemului de sanatate romanesc. Iata ca zilele trecute ministrul sanatatii, Alexandru Rafila, a explicat de ce Romania a pierdut o parte semnificativa din banii gratuiti alocati prin PNRR sanatatii. În loc să se bată pentru spitalele din subordine, ministrul Alexandru Rafila s-a apărat cu o rafală de minciuni. Acesta a declarat:
”Ministerul Sănătății nu a pierdut niciun ban, şi-a făcut treaba, a deblocat toate proiectele pe care le-aţi blocat, a reuşit să încheie toate prevederile legate de investiţiile în Sănătate, iar reducerea nu e de la Ministerul Sănătății, ci de la Comisia Europeană (…) Aceste spitale (cărora li s-a tăiat finanțarea din PNRR – n.r.) vor continua să se facă, dar nu din banii de la PNRR, ci din banii de la Banca Europeană de Investiții”, a spus Rafila sâmbătă la Poiana Brașov, unde a participat la Şcoala de vară naţională a medicilor rezidenţi în medicina de familie. În câteva fraze, ministrul Rafila a înghesuit mai multe minciuni și jumătăți de adevăr cu scopul de a-și salva obrazul politic. Realitatea e că Sănătatea a primit cea mai mare lovitură după ce guvernul a trebuit să renunțe la proiecte în valoare de 2,1 miliarde de euro din PNRR. Lipsit de susținere politică în PSD, cunoscut drept manager incapabil să se bată pentru propriile proiecte, Rafila a făcut din Sănătate cenușăreasa PNRR.
Iată demontarea minciunilor pe care Rafila le-a spus în apărarea sa:
1. Rafila a spus că UE e cea care a cerut tăierea banilor. ”Reducerea nu e de la Ministerul Sănătății, ci de la Comisia Europeană”, a spus Rafila la Poiana Brașov. E fals. Comisia Europeană a cerut României să reducă cu 2,1 miliarde de euro componenta de granturi nerambursabile de 14,24 miliarde euro din PNRR dintr-un motiv foarte simplu: România a avut rezultate macroeconomice mai bune în 2020 și 2021 decât cele preliminare, așa că – potrivit regulamentului PNRR – trebuie să înapoieze o parte din alocarea inițială.
Unde e neadevărul lui Rafila? Comisia Europeană nu a spus nici un moment că banii trebuie tăiați de la spitale sau de la sănătate în general. Era decizia guvernului României de unde taie: de la transporturi, de la infrastructură, de la digitalizare, de la împădurire, fotovoltaice, de la muzee sau școli. Așadar, Rafila trebuia să se bată pentru spitalele din subordinea lui, să pledeze pentru cauza sănătății, să țină cu dinții de domeniul lui. Nu s-a luptat suficient, așa că tocmai Sănătatea a primit cea mai mare lovitură. Catastrofal pentru o țară în care Sănătatea e principala îngrijorare pentru cetățeni.
2. Rafila a spus spitalele se vor face totuși, cu bani de la BEI. ”Aceste spitale vor continua să se facă, dar nu din banii de la PNRR, ci din banii de la Banca Europeană de Investiții (BEI)”, a spus el. De ce e fals? Pentru că banii de la PNRR erau gratis, nerambursabili, în timp ce BEI dă împrumuturi. Cu alte cuvinte, nu mai face spitalele gratis, ci cu bani împrumutați, în condițiile în care România are deja o problemă majoră cu deficitul bugetar și împrumuturile pentru acoperirea acestuia.
3. Rafila a dat de înțeles că odată rezolvată chestiunea împrumuturilor de la BEI, spitalele se vor face ca și în PNRR. E fals, pentru că PNRR avea o constrângere clară de timp: investițiile trebuie terminate până în 2026. E un dead-line care ține în priză guvernele și pune presiune pe ele să livreze la timp. Ei bine, scoaterea celor șase spitale din PNRR garantează practic că ele nu vor fi gata până în 2026. Mai ales că în acest moment nu există nici un proiect aprobat de BEI, iar aprobarea, demararea și execuția durează enorm.
4. Rafila a susținut că ”Ministerul Sănătății nu a pierdut niciun ban, şi-a făcut treaba, a deblocat toate proiectele pe care le-aţi blocat, a reuşit să încheie toate prevederile legate de investiţiile în Sănătate”. E o minciună, pentru că tocmai Ministerul Sănătății a întârziat proiectele din PNRR, după cum a scris G4Media în nenumărate rânduri. E vorba despre definitivarea listei cu spitalele eligibile pentru finanțare din PNRR, întârziată un an de Rafila.
5. Și tot Rafila e cel care a ignorat raportul Băncii Mondiale din 2022, care atrăgea atenția că există „un risc critic” ca România să piardă trei mari proiecte din PNRR din cauza întârzierilor. E vorba despre metroul de la Cluj, cele 27 de spitale și secții spitalicești noi, dar și campania de împădurire. Nici măcar în fața acelui raport oficial, Rafila nu a accelerat pregătirea proiectelor astfel încât și cele șase spitale să fie gata până la termenul-limită.
Tăierea banilor din PNRR ar trebui să fie finalul carierei politice a lui Rafila. E a doua mare dovadă de lene, incapacitate de muncă sau agendă dublă, după ce a întârziat luni întregi planul național de cancer, alt proiect de care depind la propriu viețile a mii de români.
Pe deasupra, liberalii au început deja să se plângă informal că cele șase proiecte tăiate sunt fix de la administrațiile conduse de PNL și ar fi vorba de proiecte aflate deja într-un anumit stadiu, în timp ce alte proiecte fără mari șanse de realizare, cum ar fi Piatra Neamț, au rămas în PNRR. Dacă este adevărat, Rafila nu face decât să continue răfuiala pe criterii politice, vezi cazul spitalului județean Sibiu și al spitalului municipal Bacău.
Rafila e deja căzut în dizgrație în partid – dovada e că șeful de partid și de guvern Marcel Ciolacu i-a arătat cartonașul galben în iulie în plin scandal al planului național de luptă împotriva cancerului. Dacă acum doi ani, la începutul mandatului, Rafila era PSD-istul cu cea mai bună imagine publică, el s-a prăbușit în clasamente sub greutatea propriei incompetențe. Scandalurile săptămânale din sănătate, fuga de răspundere, lipsa de bărbăție în momentele critice – toate au conturat imaginea unui politician slab și inadecvat.
Text adaptat dupa G4Media. Foto: © Coolpix/Iulian Pascaluta
