Legea vizează modificarea art. 369 din Codul penal (Legea 286/2009) în vederea soluţionării aspectelor ridicate de Comisia Europeană prin scrisoarea suplimentară de punere în întârziere în Cauza 2016/2075 în cadrul procedurii de infringement şi a deficienţelor semnalate de aceasta.
„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă“, prevede noua modificare din lege.
Proiectul de lege a fost inițiat de Guvern și modifică art.369 din Codul penal care se referă la incitarea la ură sau discriminarea. Mai exact, modificările aduse au ca scop soluționarea aspectelor ridicate de Comisia Europeană prin scrisoarea suplimentară de punere în întârziere în Cauza 2016/2075 în cadrul procedurii de infringement și a deficiențelor semnalate de aceasta.
Pînă acum, art. 369 din Codul Penal prevedea ca „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Reamintim că în 2021 președintele Klaus Iohannis a sesizat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea potrivit căreia incitarea la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, șeful statului motivând că lipsesc din actul normativ criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracțiune.
Miercuri, 13 septembrie 2023, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat proiectul de Lege pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. (PL-x nr. 491/2023).Guvernul României, în cadrul ședinței din 18 august 2023, a adoptat proiectul de lege pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Proiectul de lege modifică art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal pentru punerea legislației naționale în acord cu prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, ca urmare a transmiterii de către Comisia Europeană, la data de 19.04.2023, a scrisorii suplimentare de punere în întârziere. Prin acest document se comunică faptul că, după examinarea măsurilor de transpunere, se consideră că România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 1 alin. (1) lit. a) din decizia-cadru.
(sursa Juridice.ro)
Încălcare a dreptului la libera exprimare, permite abuzuri – acuză opoziția și societatea civilă
Legea a fost votată în septembrie și introduce și criteriul opiniei și apartenenței politice la infracțiunea de incitare la violență și ură sau discriminare.
Controversele legate de această lege țin de libertatea de exprimare: astfel, criticarea unei ideologii, a unui partid sau a unui politician poate duce, dacă legea e aplicată abuziv, la pedeapsa penală chiar cu închisoarea.
Deputatul USR Mihai-Alexandru Badea a susţinut că forma proiectului reprezintă o „evidentă încălcare la libera exprimare”, fiind şi politicienii incluşi, deși Comisia Europeană nu a impus acest lucru.
„Aţi călcat in picioare cel puţin două termene din regulament, ca să adoptaţi pe repede înainte acest proiect de lege, invocând infringementul de care tot voi sunteţi răspunzători, pentru că nimeni nu v-a împiedicat să-l adoptaţi la timp şi într-o formă agreată cu Comisia Europeană. Dar cel mai grav este faptul că rezolvaţi o problemă şi creaţi o alta. Decizia aceasta cadru de la JAI, pe care trebuie să o implementăm în Codul Penal, este despre pedepsirea incitării la ură, violenţă şi discriminare pe criterii de rasism şi xenofobie. Am citit documentul cap-coadă şi nimic din acest text nu vă obligă să adăugaţi criteriul „opiniei şi apartenenţei politice”, iar faptul că l-aţi adăugat este o încălcare evidentă a dreptului la liberă exprimare, care este prevăzut şi de Constituţie, şi de nenumărate tratate la care România este parte. Desigur că parlamentarii vor rămâne sub umbrela imunităţii politice, pentru declaraţii, dar ce se va întâmpla cu restul cetăţenilor, ce se va întâmpla cu jurnaliştii din România? Dacă un jurnalist independent critică un partid sau un politician va spune un adevăr incomod (…) nu cumva se va putea interpreta că este o incitare la ură, la discriminare şi la violenţă? Eu cred că da”, a argumentat deputatul USR.
Mai multe organizații neguvernamentalei au criticat anul trecut introducerea apartenenței politice pe lista criteriilor specifice ale infracțiunii de incitare a publicului la ură și violență.
Acest amendament, consideră organizațiile, dă cale liberă ”unor interpretări abuzive și contrare dreptului fundamental la libera exprimare, prin care o critică substanțială adusă unui politician sau partid politic, inclusiv de către mass-media, ar putea fi considerată infracțiune”.
(sursa cursdeguvernare.ro)
CCR – decizia nr. 561/2021 privind referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.I din Legea pentru modificarea art.369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal
