Am ajuns la concluzia ca noi, romanii, nu prea invatam din greselila facute in istorie. Marii filosofi spun ca ,,Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete” (George Santayana) sau ,,Un popor care nu-si cunoaste trecutul e condamnat sa-l repete” (Nicolae Iorga). Aflam zilele astea ca peste o mie (1.000) de biblioteci rurale, municipale și orășenești „vor fi digitalizate”.
Context – Bibliotecile rurale (in special) sau din orasele mici vor fi ,,digitalizate” prin dotarea cu echipamente tehnice și calculatoare. Proiectul, finanțat cu fonduri europene de 36 de milioane de euro, urmărește ca bibliotecile să devină centre unde oamenii să dobândească ,,competențe digitale de bază”, a explicat Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan. Acesta a spus: ,,Bogdan Ivan: Vorbim despre acele competențe digitale de care chiar au nevoie oamenii și pe care le pot folosi atunci când vorbesc cu familia în afara țării, atunci când vorbim despre oameni care până acum n-au competențe digitale, despre oameni care până în momentul de față n-au nici studii în această direcție, despre persoane vulnerabile, despre bătrâni care odată ce vor învăța cum să deschidă un browser, cum să folosească un device și să își vadă copiii sau nepoții care sunt în afara țării sau sunt la studii plecați, vor avea automat un foarte mare plus în tot ceea ce înseamnă integrarea, atât în cazul plăților electronice, cât și în cazul serviciilor digitale pe care le oferă, astăzi, atât piața privată, cât și cea publică.” (RRA)
Analiza Discrepantele uriase dintre starea de fapt a populatiei care locuieste la sate si ,,digitalizare” impusa de autoritati nu vor rezolva problemele sistemice ale starii de fapt reale. Iar starea de fapt este ca ,,taranii” (locuitorii satelor romanesti) sunt din ce in ce mai putini, mai batrani, mai dezbinati si obositi de problemele traiului greu de fiecare zi. Aceasta stare de fapt este viata lor reala. Se impune o ,,digitalizare” care trece peste destine, peste vietile oamenilor si problemele lor curente cand lucruri fundamentale nu sunt rezolvate: eradicarea saraciei in masa, bolile cronice, abandonul social, migrarea fortei de munca spre zonele cu oferta (mai ales strainatate) si multe asemenea. Un ministru spune ca face digitalizare pentru ,,persoane vulnerabile si bătrâni care odată ce vor învăța cum să deschidă un browser, cum să folosească un device și să își vadă copiii sau nepoții care sunt în afara țării” este, in opinia mea, un mare idiot. Asemenea ministru este de fapt un reprezentant al unui sistem profund anti-social si desprins de realitatile comtempoane de la sat. Pe de alta parte, tot romanul satean este, in mare parte, un traditionalist conservator. Este un om sarac mai bucuros ca isi vede copii din strainatate pe un ecran impersonal? Oare nu sustinerea mediului privat pentru crearea de locuri de munca pentru care romanii sa fie determinati sa se intoarca la marca ar fi solutia salvatoare? Romania bugetofaga, cu conducatori plini de mega-salarii si pensii speciale nu au facut in cei 33 de ani de democratie decat demagogie manipulatoare. In rest, vorbele goale ale politicienilor nu au facut decat sa prelungeasc agonia economica e unei tari care este pustiita pe zi ce trece. Fapte care zidesc binele comun sunt foarte putine. Iar ,,digitalizarea” romanilor batrani, prin cheltuirea de bani pentru dotarea fostelor camine culturale satesti, acum biblioteci, nu va aduce nici o alinare a nevoilor reale ale oamenilor. Dimpoatriva. Alesii s-au invatat sa cheltuie banii pentru ameliorarea simptomelor si efectelor unei boli ce cangreneaza societatea – in orice domeniu. Dar cauzele adevarate si profunde ale oamenilor de la sate sunt sistematic neglijate: fie voit, fie alese de incompetenta politicienilor, fie impus din afara tarii. In Romania rurala banii se cheltuiel pe proiecte gresit gandite din start, ceea ce face ca efectul acestora sa fie nul. De unde si frustrarea si nemultumirea continua a cetatenilor de rand. Cand acest proiect de va finaliza, ar fi de dorit o analiza a efectelor sale. Acum cred ca acesta va fi un nou esec, platit de cei carora li se adreseaza. Desi as vrea sa ma insel. Acesti tarani vor disparea in neantul istoriei fara a da satisfactia ,,digitalizarii” impuse de maruntii guvernanti bugetofagi.
Cat despre integrarea platilor electronice la nevoiasii de la sate, cu WC in fundul curtii, acesta va fi un nou esec. Pentru simplul motiv ca aceasta categorie de oameni nu au portofelele pline de bani, ci dimpotriva. Vor face ei tranzactii de pe cardurile de plata la cooperativele satesti de unde isi cumpara un kil de ulei sau o paine? Greu de crezut si mai greu de facut. Poate singurul avantaj ar fi ca rudele din afara vor face platile direct in contul satenilor din varf de deal. Si asta e greu de crezut, in conditiile in care comisioanele bancare vor musca puternic, lunar, din putinii bani de pe card. Nici imaginea unei babute garbovite de necazuri, nevoita sa ajunga la ATM pentru a scoate 20 de lei, nu este una reala. In conditiile in care, istoriceste vorbind, romanii senectuti de la sat stau cu banii in punga pentru a fi linistiti psihologic, nu cred ca gandul de a sta cu banii in banca (undeva neconcret) este unul confortabil pentru majoritatea lor. Pur si simplu asta este Romania rurala de azi, incremenita in istorie. Tara ,,educata” prin programe esuate de genul ,,Romania educata” de la Cotroceni sau bine-condusa politiceste de cei cu pensii speciale cat totalul pensiilor a sute de romani. Dar guvernantii spun ca merg inainte, punand caruta inaintea boilor.
Spre deosebire de statul roman, Biserica Ortodoxa Romana are alta viziune. In proiecte social-filantropice ale Bisericii batranii si problemele lor sunt in centrul atentiei preotilor de la sate. Singuratea si bolile senectutii sunt principalele greutati cu care batranii nostri se confrunta azi. Iar preotul, ca nimeni altul, stie bine aceste lucruri importante. ,,Digitalizarea” nu este printre metodele sau prioritatile preotilor, ci lucrul direct cu omul. Caldura sufleteasca a aproapelui si binele facut in tacere, binele putin, pentru care batranul singur sau plin de nevoi il apreciaza asa cum se cuvine. Poate aici este sansa batranilor nostri.