CCR a respins sesizarea USR, a anunțat miercuri președintele Curții, Marian Enache. Acest lucru înseamnă că noile taxe, eliminarea unor facilități fiscale și mini-reforma administrației pot intra în vigoare dacă legea este promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Mai multe taxe vor crește, altele noi vor fi introduse, iar anumite facilități fiscale vor fi eliminate, odată ce proiectul de lege privind măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea va intra în vigoare. Miercuri, Curtea Constituțională a respins sesizarea pe proiectul de lege, iar acum este așteptat ca președintele Klaus Iohannis să promulge proiectul de lege, iar apoi documentul să fie publicat în Monitorul Oficial.
Proiectul de lege aduce mai multe schimbări care intră în vigoare fie retroactiv, cu termenul 1 octombrie 2023, fie începând de la 1 ianuarie 2024.
DOCUMENT – Proiectul de lege privind măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea.
Cele mai importante prevederi ale proiectului de lege:
- Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
- Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme. Sunt exceptate de la taxă companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale.
- Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%.
- Companiile din petrol și gaze cu afaceri peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri.
- Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei
- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS
- Crește TVA pentru anumite produse.
- Persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special.
- Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în bani. Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum.
- Pentru PFA, se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
- Cresc accizele la țigări și alcool.
- Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
Guvernul estimează că măsurile vor aduce un impact financiar pozitiv de aproape 20 de miliarde lei în anul 2024.
Eliminarea facilităților fiscale în IT, construcții, agricultură și industria alimentară
Guvernul a stabilit prin proiectul de lege că se elimină facilitățile fiscale, respectiv scutirea de impozit în IT și scutirea de contribuție la sănătate în construcții, agricultură și industria alimentară.
Mai precis, în IT vor fi scutiți de impozit doar angajații cu venituri sub 10.000 lei. Cei din IT vor fi scutiți de plata contribuției la Pilonul II de pensii, în sensul că pot opta pentru a contribui și trebuie să opteze dacă vor în continuare pensie privată Pilon 2.
În plus, angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuții la sănătate (CASS), Guvernul eliminând excepția de la plată.
Ambele măsuri erau programate să intre în vigoare la data de 1 octombrie, odată cu majorarea salariului minim în construcții, agricultură și industria alimentară.
Cu toate acestea, Guvernul a retras ordonanța prin care majora salariul minim în acest sectoare, pentru că unele salarii ar fi scăzut.
Este de așteptat acum ca măsurile să intre în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial sau la 1 noiembrie. Până atunci, Guvernul trebuie să vină cu o nouă ordonanță pentru majorarea salariilor în construcții, agricultură și industria alimentară, pentru a compensa eliminarea facilităților fiscale. În IT, angajatorii vor decide pe cont propriu dacă vor compensa sau nu reintroducerea impozitului.
Impozitarea microîntreprinderilor
Microîntreprinderile care realizează venituri de până la 60.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri iar acest impozit crește la 3% dacă veniturile depășesc 60.000 de euro. Guvernul a renunțat să treacă la impozit pe profit microîntreprinderile cu afaceri peste 60.000 de euro care au o rată de rentabilitate de minimum 30%.
Numărul de microîntreprinderi pe care le poți deține a rămas la 3, fără condiția de maxim 25% din acțiuni. A fost eliminată declarația pe trimestrul 4 anticipată.
Plafonul se va calcula începând cu veniturile anului 2024.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”
Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Și companiile din sectorul de petrol și gaze care au afaceri peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit pe cifra de afaceri, de 0,5%, suplimentar față de impozitul pe profit.
„Persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanțelor, alții decât cei prevăzuți la art.15, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri.
Impozitul specific pe cifra de afaceri prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
ICAS = 0,5% x (VT – Vs – I – A)”.
Crește TVA la anumite produse
Se menține TVA de 5% la cărți, ziare, reviste, muzee, livrarea de lemn de foc și energie termică.
Crește de la 5% la 9% TVA pentru livrarea de locuințe sociale (până la 120 mp și cu o valoare de sub 600.000 lei), livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, accesul la piscine, parcuri de amuzament, parcuri recreaționale, târguri, evenimente culturale, evenimente sportive,
Crește de la 5 la 19% TVA pentru alimentele bio, accesul la săli de sport, spa și spectacole, activități recreaționale (transportul pe cablu, bărci, ansambluri)
Crește de la 9% la 19% TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, cu excepția cpzpnacului și a biscuiților.
Impozit pe clădiri și mașini scumpe
Guvernul obligă persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro să plătească un impozit special.
Sunt obligate la plata impozitului special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, stabilit conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale potrivit definiției de la art. 453 lit. f), situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată potrivit art. 457, depășește 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei.
Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
Cum se calculează impozitul:
a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
Vouchere de vacanță: cresc la 1.600 lei, se aplică CASS, se acordă doar pentru venituri nete sub 8.000 lei
Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.
Instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei.;”
Voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani, iar cota de CASS va fi aplicată și acestei sume.
„În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune reglementarea unui regim fiscal aplicabil avantajelor reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masă acordate de angajatori în beneficiul angajaților, similar cu cel aplicabil biletelor de valoare, dacă sumele sunt acordate în aceleași limite și condiții”.
„Includerea sumelor în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii şi asimilate salariilor reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii, precum și echivalentul în lei al acestora, în aceleași limite și condiții, precum și cu aceleași destinații ca cele prevăzute de lege pentru acestea, acordat angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare”.
Plafoane pentru PFA
Pentru activitățile independente, Guvernul menține sistemul actual de plafoane de 6, 12 sau 24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate dacă acestea estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei, la o bază de calcul stabilită după cum urmează:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 12 salarii minime brute pe ţară;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe ţară inclusiv şi 24 de salarii minime brute pe ţară;
c) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe ţară.
Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), din una sau mai multe surse datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, stabilite potrivit art. 68, 68^1 şi 69, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120. La determinarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale prevăzute la art. 118.
Cresc accizele
Vor crește accizele la alcool, tutun.
Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 ianuarie 2024.
Acciza în prezent la țigarete este 594,97 lei / 1.000 țigarete. Va crește la 672,92 lei / 1.000 țigarete în 2024.
Se propune majorarea nivelului accizelor pentru produsele din tutun prelucrat, începând cu 1 ianuarie 2024.
De asemenea, prin proiectul de act normativ se propune majorarea nivelului accizelor pentru lichidul care conține nicotină și tutunul conținut în produse din tutun încălzit la 1 ianuarie 2024.
Se introduce acciza pe produse cu conținut ridicat de zahăr
De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.”
Detalii politice
Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, anunţa că a fost depusă sesizarea la Curtea Constituţională cu privire la pachetul de legi pe care Guvernul condus de Marcel Ciolacu şi-a angajat răspunderea în Parlament.
„Am depus la secretariatul general sesizarea USR, Forţa Dreptei şi PNL împotriva legii prin care Ciucă şi Ciolacu bagă mâna adânc în buzunarul românilor care muncesc. Cum spuneam, am găsit şi doi liberali, Vîlceanu şi Pecingină. Sunt 46 de pagini de articole de neconstituţionalitate, sunt 13 articole din Constituţie călcate în picioare de Ciolacu în acest proiect. O să vă dau câteva argumente. Unele sunt de procedură şi o să le citesc. Nu au fost respectate condiţiile pentru angajarea răspunderii Guvernului. Guvernul şi-a angajat răspunderea cu privire la un pachet de legi, sunt modificate 22 de acte normative, nu e un proiect de lege unitar, nu este respectată condiţia aplicării imediate a legii. Este ala-bala-portocala. Unele prevederi se aplică la 1 octombrie, unele prevederi se aplică la anul, unele în 2025, iar CCR a spus în nenumărate rânduri că asta nu este în regulă şi a admis sesizări de neconstituţionalitate. A spus clar că atunci când îţi angajezi răspunderea ca Guvern trebuie să ţi-o angajezi pe ceva urgent”, a spus Moşteanu la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că pachetul de legi pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea a încălcat principiul securităţii juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi predictibilitate a normelor din această lege.
„Se încalcă principiul egalităţii în faţa legii prin tratamentul inegal şi discriminările făcute. Este o sesizare din 2020 la CCR, făcută de PSD pe un pachet de măsuri fiscal-bugetare, atunci Guvernul Orban îşi angaja răspunderea, un Guvern care nu avea majoritate în Parlament, şi ăla este un caz în care Constituţia spune că trebuie să îţi angajezi răspunderea, nu atunci când ai peste 60% în Parlament, cât au PSD, PNL cu susţinerea minorităţilor. Nu au niciun argument pentru care să îşi angajeze răspunderea pe un proiect atât de complex, trebuia să vină cu el în Parlament şi CCR atunci exact asta a spus”, a menţionat purtătorul de cuvânt al USR.
Moşteanu a explicat că prin depunerea sesizării la CCR pachetul de legi este blocat pentru moment şi nu va produce efecte.
„Astăzi, acum, am blocat această lege şi această lege nu va intra în vigoare. Până vor judeca cei de la Curtea Constituţională, acest proiect este blocat, este oprit, nu va creşte nicio taxă. Din acest moment, practic, legea nu există, nu produce niciun fel de efecte. (…) Sunt nenumărate decizii din ultimii 20 de ani ai CCR pe astfel de speţe. Nu văd cum ar putea, ce contorsiuni ar putea să facă CCR să spună că această lege a lui Ciolacu, care este o tocăniţă cu de toate, care încalcă 13 articole din Constituţie, nu văd cum ar putea să spună că acest proiect este constituţional. Ciolacu este oprit în momentul ăsta. Dacă vrea să facă reformă, trebuie să vină cu o reformă în Parlament, are majoritate, poate să şi-o folosească să treacă proiecte printr-o dezbatere corectă, o dezbatere în comisii, o dezbatere cu organizaţiile patronale, cu sindicatele, o dezbatere cu toţi oamenii care sunt loviţi de această nemernicie a lui, această lege prin care bagă mâna adânc în buzunarul oamenilor cinstiţi pentru a-şi hrăni el şi Ciucă ‘Buzaţii’ din teritoriu”, a conchis Moşteanu.
Sursa: Economedia si G4Media
