Astăzi, 27 martie 2021, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES împlineşte 132 de ani de existenţă. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost cunoscută, de-a lungul existenţei sale, sub mai multe denumiri, şi anume: Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română (1889-1917), Agenţia Telegrafică Română “Orient-Radio” – RADOR (1921-1949), Agenţia Română de Presă – AGERPRES (1949-1989), Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (1990-2008) şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (din 2008).
Prima agenţie de presă “românească, naţională şi autonomă” a fost înfiinţată la 27 martie 1889, cu titulatura de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română – “Agence Telegraphique de Roumanie” – “Roumagence”. Documentele oficiale care au stat la baza înfiinţării primei agenţii naţionale de presă datează din zilele de 27 şi 28 martie 1889, ambele conţinând în mare aceleaşi înscrisuri, şi poartă semnăturile ministrului român de externe, Petre P. Carp, şi a directorului şi proprietarului “Politische Correspondenz”, Erich Schaffer.
Ministrul de Externe Petre P. Carp ceruse la 5 februarie 1889, “Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor” din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o ”odae mare în casele ce le ocupă” viitoarei agenţii telegrafice pentru a-şi începe activitatea.
Agenţia Telegrafică a României şi-a început activitatea la 11 aprilie 1889, fapt atestat prin scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 12 aprilie 1889, cu antetul “Agence Roumaine – Correspondence telegraphique nationale” şi semnată de primul său director, M. Brăneanu, prin care acesta îi cerea să intervină pentru ca Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenţia Română le transmitea străinătăţii şi menţiona: “Ieri am expediat prima telegramă”. Odată cu inaugurarea Palatului Poştelor şi Telegrafului de pe Calea Victoriei în 1900, agenţia şi-a mutat sediul aici. În 1904, la conducerea Agenţiei s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de externe.
Odată cu evacuarea guvernului României la Iaşi, la sfârşitul anului 1916, în condiţiile ofensivei germane, agenţia a fost şi ea evacuată. Oficial, Ministerul de Externe anunţa, la 2 noiembrie 1917, legaţia de la Paris, că “Agenţia Română nu mai funcţionează”.
Prima agenţie naţională de presă modernă – “Orient-Radio RADOR” a fost fondată, la 16 iunie 1921, ca societate mixtă, potrivit lucrării “Agenţiile de presă din România 1889-1999” (Carmen Ionescu, Editura Tritonic, 2001). Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris şi avocatul Sebastian Şerbescu. Această iniţiativă a fost susţinută puternic de ministrul afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale. Sediul agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu.
La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri semnată de Ion I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acţiunile societăţii anonime “Orient Radio-RADOR”, devenind proprietarul exclusiv al agenţiei de presă. Un an mai târziu, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunţe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerinţelor celei de-a doua conferinţe a agenţiilor de presă aliate.
“Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii ‘Orient-Radio’ (RADOR S.A.)” a fost votată în Senat la 3 martie şi în Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1926 şi promulgată de regele Ferdinand la 24 martie. În timpul directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a fi sediul agenţiei. Acesta a fost sediul RADOR şi, mai târziu, al AGERPRES-ului, până la mutarea acestuia din urmă în fosta clădire a Casei Scânteii, în prezent Casa Presei. Bombardamentele din 24, 25 şi 26 august 1944 au distrus complet imobilul din Matei Millo. RADOR-ul s-a mutat atunci în strada Nicolae Filipescu nr. 40, într-o clădire pusă la dispoziţie de Ministerul de Externe, de unde transmitea presei centrale ştirile recepţionate de la agenţii.
Regele Mihai I a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii şi statutului Societăţii Orient Radio. Aceasta şi-a schimbat denumirea în “RADOR – Agenţie de informaţii telegrafice”, iar durata de funcţionare a agenţiei a devenit nelimitată.
După instaurarea puterii comuniste în 1946, prin Decretul 217 din 20 mai 1949 se anunţa înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri, numită pe scurt AGERPRES. Se preciza, totodată, că întregul patrimoniu RADOR devenea patrimoniul AGERPRES. Decretul a abrogat, totodată, legea privind funcţionarea RADOR.
La 8 ianuarie 1990, prin Decretul nr. 30 se înfiinţa Agenţia Română de presă ROMPRES. Din 1995, sistemul informatic redacţional al Agenţiei a fost realizat cu sprijinul Franţei şi PIDC/UNESCO.
În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza şi funcţiona ca instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la 15 aprilie şi, respectiv, la 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.
De-a lungul timpului, AGERPRES a trecut prin diferite etape de dezvoltare şi momente cheie. La 17 septembrie 2013 a avut loc rebrandingul agenţiei, sub un nou slogan “AGERPRES – Actualizează lumea” şi o nouă identitate vizuală. Agenţia a devenit şi mai vizibilă, implicându-se în diverse proiecte noi, participând şi organizând evenimente, lansând noi fluxuri şi secţiuni dedicate.
La ceas aniversar, dorim colegilor din agentia Agerpres multe realizari, bafta la imagini cat mai bune si ,,La Multi ani”. Sunteți un standard pentru noi, un punct de referință.
Iulian Pascaluta, director Agentia Coolpix
Sursa: RADOR si Agerpres
Foto: Iulian Pascaluta/Coolpix si Agerpres
