Nici lupul nu mai este ce-a fost – partea I (sau cum s-a corcit lupul cu maidanezul nostru)

Maidanezii Romaniei nu doar ca musca sau uneori chiar omoara copii sau batranii de prin orase, dar, mai nou, degenereaza specia care ține lanțul trofic carpatin in stabilitate. Mărirea incontrolabila a numărului de maidanezi din toate localitatile Romaniei a fost posibilă, în cei 33 de ani de democratie, printr-o legislatie neglijenta fata de noi, romanii, dar prea permisivă față de aceste animale și iubitorii lor care nu își asumă sarcini și consecințe. Efectul secundar este ca o parte dintre acesti maidanezi, in cautarea hranei, apuca drumul codrilor si intra in contact cu haitele de lupi. Din păcate, maidanezii care sunt acceptați în haită contribuie la corcirea lupilor (,,hibridare” este termenul științific). Acest fenomen a început să fie măsurat și cercetat amănunțit și în țara noastră de către Fundația Conservation Carpathia, în perioada 2018–2020.

Studiul întocmit recent arata ca o parte din lupii din Romania s-au corcit cu maidanezii nostri. Studiul desfasurat pe o arie pilot de 1400kmp din Carpatii Meridionali arată, pentru prima dată în România, prezența hibridizării dintre lupi și câini. Acest fenomen este un pericol care poate duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei. Zona studiata este partea estică a Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, Iezer‑Păpușa și Leaota. Studiul a analizat amprentele genetice ale speciei, echipa de monitorizare colectând 503 probe non‑invazive de ADN: probe de urină pe zăpadă, excremente si fire de păr lăsate de lupi. Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu. În cadrul studiului au fost identificați 48 de indivizi unici, 27 de masculi, 20 de femele și un hibrid lup‑câine.  După analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi și hibridul au fost grupați în șase haite. Ceilalți 7 lupi nu au putut fi atribuiți unei haite și sunt considerați animale aflate numai în tranzit.

Citeste si partea a II-a: Răspunsul specialiștilor in cinegetică din Romania

Hibridizare între lupi și câini

Hibridizarea dintre lupi și câini este din ce în ce mai raportată în Europa. În anul 2000, un grup de cercetători europeni au realizat prima evaluare a hibridizării câine-lup și au analizat modul în care fenomenul este abordat de legislația internațională și gestionat la nivel de țări membre UE.

Studiul confirmă prezența unui hibrid lup‑câine, acesta fiind prima confirmare genetică oficială în Munții Carpați. Deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii. În cazul României, hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor. Prezența lor pune în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecții ale lupilor pe camerele de monitorizare, în habitatul forestier, apare și o detecție a câinilor fără stăpân. Pentru a evalua acest fenomen cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate și probele ADN lăsate în urmă de lupi.

„Prin tehnicile și metodele de studiu pe care ni le pune la dispoziție știința, putem să aflăm o multitudine de date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastră clarifică multe necunoscute despre populația de lup din România. Este important să monitorizăm acești lupi pe termen lung, astfel încât managementul faunei sălbatice și managementul conflictelor cu fermierii să fie bazat pe date științifice. Astfel putem lua decizii, putem crea modele de conviețuire și putem trage anumite semnale de alarmă atunci când apar pericole atât pentru oameni cât și pentru lupi, așa cum este și cazul apariției fenomenului de hibridizării spre exemplu”, declară dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului monitorizare a faunei, din cadrul Fundației Conservation Carpathia. ,,„Studiul este unul pe termen lung și nu se limitează la perioada anunțată. În laborator se află în lucru acum probele de ADN pentru încă doi ani.” completeaza acesta.

Lupul și importanța acestuia

Lupul (Canis lupus) este al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după urs. Exemplarele din România au o greutate între 25 și 60 de kilograme. Lungimea corpului unui lup adult este cuprinsă între 110 și 148 cm, iar coada are 30–35 cm. Înălțimea la greabăn variază între 50 și 70 cm. Urechile au 10–11 cm lungime și sunt triunghiulare. În natură, lupii pot trăi 7–8 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.

De‑a lungul secolelor, lupul a fost subiectul multor povești, legende și mituri. Inteligența și calitățile fizice extraordinare ale lupului au făcut ca omul să respecte și chiar să divinizeze calitățile acestui animal, devenit un adevărat simbol nu numai la noi, ci și în multe alte culturi și civilizații.

Prezența lupilor influențează abundența speciilor‑pradă și susțin rețeaua complexă a vieții. Echilibrul ecosistemelor se bazează pe prezența unor prădători de vârf precum lupii. Prin prădarea și eliminarea din ecosisteme a exemplarelor vulnerabile (indivizi bolnavi, răniți, tineri sau prea bătrâni), lupii ajută la menținerea populațiilor de specii‑pradă mai sănătoase și mai viguroase.

Vânarea copitatelor (cerb, căprior, mistreț) de către lupi reglează distribuția spațială și mărimea efectivelor acestror specii, astfel încât este menținută la un nivel tolerabil presiunea erbivorelor asupra vegetației. În lipsa unor prădători precum lupii, erbivorele ar putea afecta negativ regenerarea pădurilor, prin pășunat intens.

Absența lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecințe asupra biodiversității și sănătății ecosistemului în ansamblu. În Suedia, din cauza vânătorii, au rămas puțini lupi, iar elanii distrug pădurea.

Video: Lupi într-o pădure a Parcului Natural Putna Vrancea, filmați de camerele de monitorizare a faunei instalate de specialiștii Romsilva din cadrul administrației parcului. Pădurile din Parcul Natural Putna Vrancea asigură faunei toate condițiile de hrană, adăpost și liniște necesare unui habitat sănătos. Parcul Natural Putna Vrancea este unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Este situat în sud-estul țării, în județul Vrancea, și are o suprafață de peste 38.000 de hectare, din care peste 33.600 de hectare. (sursa video Romsilva VN)

© serie foto: László Potozky  Studiul complet se poate citi aici. Alte detalii despre lupi gasesti aici sau aici.

© Foto: Nicolae Golgoțiu