Data de 17 decembrie ne aminteste de inceputurile Revolutiei la Timisoara. Dar si de plecarea dintre noi a maestrului Ion Ghelu Destelnica. Acum 22 de ani, poetul, actorul, dramaturgul si profesorul Destelnica părăsea aceasta lume spre una mai bunaă, mai dreaptă. Poate ca acum, in lipsa sa, realizam mai mult ce am pierdut.
Pentru cine inca nu stie cine a fost Ion Ghelu Destelnica, facem mai jos o scurta biografie a fostului profesor al Scolii Populare de Arta bacauane. Născut la 7 mai 1922 in comuna Stelnica, județul Ialomița, o mica localitate situată pe malul Dunării.
Născut din părinţi agricultori (tatăl său, Johan Ghel, fiind etnic neamţ), Ion Ghelu Destelnica a absolvit în 1949 Institutul de Artă din Iaşi, facultatea de teatru, clasa de actori; iar în 1950 a absolvit Institutul de Artă Cinematografică din Bucureşti – secţia scenaristică. Între 1951-1956 a fost actor la Teatrul de Stat Bacău şi Metodist Principal în cadrul Secţiei de Învăţământ şi Cultură a Regiunii Bacău. Între anii 1961 – 1982 a fost încadrat ca profesor de teatru la Şcoala Populară de Artă Bacău. În 1971 este atestat ca şi “regizor artistic”.
La 60 de ani, după pensionarea la cerere a continuat predarea cursurilor de “Artă a actorului” şi Regie teatru până în 1993, atât la Bacău cât şi în Municipiul Oneşti, înfiinţând în acest municipiu o “Secţie de Teatru” a Şcolii Populare de Artă Bacău. A depus în paralel o activitate literară intensă, a publicat poezii, proza sau piese de teatru. Multe dintre acestea au fost puse în scenă de teatre profesioniste şi de amatori din ţară sau străinătate: Comoara, Dragostea Nevestelor, Fata tatii cea Frumoasă, Cearta în familie, Depărtarea, sau o piesă în versuri despre Păcala: Fata, Lacrima şi Râsul. La împlinirea vârstei de 75 ani autorul este relansat în atenţia publicului spectator cu una dintre comediile în versuri “Când ai o soacră avară stă ca dracu pe comoară”- prima din ciclul Păcăliada.
Carmen Mihalache scrie despre acesta ca ,,Maître avea har pedagogic, charismă, multă căldură umană, delicatețe sufletească, altruism (când vorbea cu tine, simțeai cum te ridică la el, insuflându-ți încredere), umor tandru. L-am prețuit mult, purtându-i un respect plin de afecțiune, pentru că întâlnirea cu el a însemnat ceva foarte important pentru ceea ce aveam să fac în viață. Era un model viu, cu un spirit protector, de generos păstor de talente. S-a împlinit mereu și prin alții, prin elevii lui, care l-au admirat și iubit, fiindu-i recunoscători.”
Memoria acestui artist complex a fost readusă în atenția publică de fiul său, Radu Bogdan Ghelu, printr-o serie de acțiuni culturale desfășurate constant. Dintre acestea se remarcă lansarece celor două volume de ,,Opere complete – Ion Ghelu Destelnica.” (vezi aici partea I si interviurile din partea a doua). La fiecare dintre evenimente, participanții au primit câte un exemplar gratuit al cărții, iar un număr de 100 de exemplare, cu copertă cartonată, sunt în curs de distribuire către toate bibliotecile județene din țară, în scopul promovării imaginii și a moștenirii culturale a Bacăului (lansarea celui de-al doilea volum aici). Alta manifestare culturala in cinstea lui Destelnica este ,,” ajuns acum la a treia editie. Mai mult de atât, începând de anul trecut, Scoala Populara de Arta Bacau poartă denumirea ,,Ion Ghelu Destelnica”, in onoarea apreciatului artist.
In esenta, desi ziua de 17 decembrie are conotatii triste, totusi trebuie sa ne ramână în memorie pentru a ne reaminti mereu de o persoană valoroasă, artistul Ion Ghelu Destelnica. Respectele noastre, maestre!
