Pro Memoria – Ioan Vodă Armeanul (cel Viteaz, cel Cumplit)

Anul acesta s-au împlinit, la 11 iunie, 450 de ani de la sfârșitul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz (cunoscut în istorie ca și ,,cel Cumplit” sau ,,Armeanul”). Viteazul domn a condus țara Moldovei doi ani, între 1572-1574, însă realizările marcante l-au înscris definitiv în cartea de cinste a neamului românesc, dar și armenesc, deopotrivă. ,,Ion Vodă rămâne, în primul rând fiul faptelor sale”, după cum afirma istoricul Dinu C. Giurescu.

Având în vedere obârșiile sale armenești, după mama sa, Uniunea Armenilor filiala Bacau a organizat joi, 27 iunie 2024, un simpozion de comemorare a marelui domnitor,  în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor Bacau, Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu” Bacau și Asociatia Nationala Cultul Eroilor Bacau. Invitati de onoare au fost: gral (rez.) Vasile Jenica ApoStol, prof. Alin Sebastian Popa, manager CMIA, regizorul Florin Kevorkian, preotul Petru Dinu, actorul Valentin Braniste și pianista Ozana Kalmuski, cu participarea lui Danut Voicu, presedintele Asociatie Cultul Eroilor Bacau, Petre Done, secretar, Mihaela Brunhuber Forumul German BC, Silviu Niță, presedintele Asoc Italienilor din Romania Bacau,  Marieta Hârțescu Partida Romilor,  Ilie Bîrzu, consilier județean, Sorin Gădălean, președ. UAR Baia Mare.

În deschidere, Vasile Agop, președintele UAR Bacau a mulțumit tuturor celor prezenți, dar și celor care și-au adus contribuția la realizarea acestui eveniment. Preotul Petru Dinu a oficiat o mică slujbă de pomenire a domnitorului eroul-martir  Ioan Vodă cel Viteaz (,,Armeanul”). Prof. Alin Popa a creionat personalitatea domnitorului moldovean și a readus în memoria celor prezenți câteva aspecte importante care s-au petrecut de-a lungul scurtei, dar furtunoasei domnii. Acesta a spus că Ioan Vodă cel Viteaz și-a câștigat dreptul de a fi în cartea de aur a istoriei românești ,,prin faptul că a fost un reformator, a făcut ceea ce, în sec. XVI nu a mai facut nici un alt voievod, prin faptul că este un vizionar, prin faptul că are un curaj absolut nebunesc, că a fost o forță a naturii. El este cel care a luat decizia de a muta capitala Moldovei de la Suceava la Iași. (…) Este cel care reușește să aducă în hotarele Moldovei cetatea Hotinului, fiind un personaj care, în numai doi ani, are un impact extraordinar asupra presigiului voievodatului Moldovei.

Nu este de neglijat nici faptul că, în finalul dizertației, a apărut spontan un dialog între prof. Alin Popa, Florin Kevorkian și iubitorii istoriei prezenți în sală. Galerie de imagini (partea I) de la evenimentul comemorativ organizat și desfășurat la Uniunea Armenilor din Bacău.

În partea a doua a manifestării, pentru a sublinia momentele de domnie a lui Ioan Vodă Armeanul,caracterizate de învolburare și neliniște, actorul Valentin Braniște a recitat în manieră specifică vivace, imperativă și sonoră, câteva poezii care aminteau de trădătorii vremii. Pentru momentele de liniște și dragoste pe care același domnitor le-a avut, cu siguranță, în viața sa, alături de cele două soții iubite, regizorul Florin Kevorkian (și moderator), acompaniat de pianista Ozana Kalmuski, au revelat momente de înălțătoare sensibilitate. Florin Kevorkian a dat citire unor pasaje ce evocă mărturia generalului armean Zadik sau ale lui Iancu Flondor, chiar din cartea gral dr. Vasile Apostol, prezent și el la această comemorare.

Reușita manifestării a constat nu numai în evocarea domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz (Armeanul), ci în așezarea acesteia la locul de cinste cuvenit. Iar această ,,așezare” a fost posibilă atât armenilor, dar și românilor, care știu să-și prețuiască istoria comună și oameni săi valoroși. Simbioza româno-armenească, al cărei prim liant este credința ortodoxă, dovedește, încă o dată, că trece testul rezistenței prin veacuri. Asta explică, probabil, forța și vitalitatea filialei uniunii armenești băcăuane, une dintre primele cele mai importante din întreaga comunitate armenească din România. Iar Vasile Agop, inimosul organizator al acestor manifestări, face din UAR Bacău un redutabil competitor al centrelor de cultură, spre cinstea și lauda domniei sale. Dânsul, ca un veritabil gentleman, se retrage elegant din scenă pentru a lăsa artiștii, istoricii sau muzicienii să construiască momentele de sărbătoare sau aducere aminte a valoroșilor armeni de pe aceste meleaguri. Căci nu este puțin lucru ca, în aceste vremuri în care oamenii își pierd contactul firesc față către față, să stârnești curiozitatea și interesul atâtor zeci de participanți și să ții unită o comunitate ce poate fi un exemplu de urmat de alții.

Recommended For You