Prezentarea PNRR
A fost publicată varianta finală a PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România va primi peste 29 de miliarde de euro din partea UE. Să precizăm din start, banii sunt un împrumut, nu pleașcă moca! Prim ministru Florin Cîțu a spus astăzi, 2 iunie 2021, că :
,,E vorba de 29,2 miliaarde de euro, pentru a construi aproximativ 450 de km de autostradă, sute de scoli, crese, in special vom renova si vom construi spitale. Vom avea un spital construit in 2024, o premiera în ultimii 30 de ani. Așa cum am promis, e foarte important pentru această guvernare să construim spitale. Criza de sănătate a aratat foarte clar presiunea pusa pe sistemul medical. Sunt trei mari sectoare care primesc bani: transporturi, educație, sanatatea – 2,4 mild euro. De ce luăm împrumuuturi prin PNRR? România are nevoie de investiții. Aceste imprumuturi din PNRR vor merge doar in investitii, nu vor merge în consum. Noi oricum ne imprumutam pentru a investi in România. Avem nevoie de spitale scoli, iar imprumuturile din PNRR la dobanda mult mai mica, 0 și ceva. Pentru România reprezintă un plus ca ne putem imprumuta la aceste dobanzi si vom putea sa investim. Partea importantă e ca putem investi într-un timp foarte scurt.”
Referitor la cele spuse de prim ministru, acesta nu face referire la sprijinirea mediului de afaceri autohton, mai ales partea de producție. Noi considerăm că doar prin sprijinirea puternică a dezvoltării capitalului românesc acestă țară va avea progres. O țară care nu produce este o țară la cheremul altor producători străini din lume. Consecințele s-au văzut în 30 de ani, în care din producători am ajuns importatori în multe ramuri. Avem o balanță comercială negativă, care nu ne ajuta.
Analiză: sprijină PNRR mediul de afaceri cu capital românesc?
Citind documentul publicat astăzi, la ,,Rezumat” – la pag. 8 – vedem că structura PNRR prevede, in cap. III ,,Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii” , că sectorul privat va avea ,,Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”. Este singurul loc unde este prevăzut co sectorul privat va fi sprijinit de statul român prin PNRR, teoretic. În rest, structura documentului prevede doar măsuri de dezvoltare a sectorului medical, a învățământului, transporturilor, sectorul energetic verde și al protejării naturii prin împădurire, cloud guvernamental cu documente format digital, coeziune socială. Deci, grosul banilor se duc pe cheltuieli pentru susținerea sectorului de stat, nicidecum investiții reale, precum producția industrială sau altfel de producție care produce plusvaloare și generează taxe.
Căutăm detalii în pagina 21, la ,,Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”, componenta nr. 9. Aici apar măsurile de susținere a sectorului privat și anume: că ,,se propun două reforme și 5 tipuri principale de investiții, cu un buget total de 2,36 miliarde euro, care adresează toate provocările de mai sus”. Care provocări de mai sus nu știm, pentru că mai sus apare titlul, nicidecum alte măsuri. Aici, cei care au întocmit documentul au ieșit în decor… În fine, documentul prezintă două ,,Reforme” și anume:
1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri
2. Reforma privind cercetarea dezvoltarea inovarea, inclusiv a carierei de cercetător
Și aici este surpriza cea mai mare: de fapt, vedem că cele două ,,reforme” de mai sus nu sprijină concret și eficient capitalul românesc, în sensul creșterii și consolidării sale. Despre punctul 2 – reforma cercetării – aici nu are legătură cu firmele private. În Romania nu există firme private autohtone care să facă cercetare și asta nici nu este nevoie să mai fie motivată! Pe de ală parte, este adevărat că ,,transparentizarea legislativă și debirocratizarea” (pct. 1) ajută firma privată într-un fel, dar indirect: patronii nu-si mai pierd așa de mult timp cu documente și alte instituții ale statului. Dar asta nu sporește puterea financiară a unei firme, asta nu ajută la capitalizare, investiții sau altele de care o firmă privată are nevoie pentru a concura cu celelalte din zona europeană. Nu oferă accesul la fonduri pentru investiții atât de necesare domeniului de producție privat. Documentul prevede că se vor obține bune rezultate la nouă aspecte, plecând de la ,,3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor și transformare digitală și tehnologică” până la ,,Proiect European de Interes Strategic (IPCEI) în domeniul microelectronicii cel puțin 3 entități din România”.
Să privim cu mai multă atenție: banii împrumutați de România, la acest capitol – 2,36 mld. Euro – merg, în mare parte credem noi, la firme puternice care au capital străin, nicidecum autohton. Iar ultimul punct citat mai sus, privind cele 3 entități din domeniul microelectronicii, vă spun din start că acestea sunt subsidiare ale unor producători puternici internaționali, nicidecum români. Producătorii români din microelectronică nu mai există de mult – celebra fabrică din Pipera, Microelectronica București – a fost falimentată și vândută pe nimic pentru ca dezvoltatorii imobiliari să poată construi. La fel ca IPSR Băneasa, ca Tehnoton Iași sau Electronica București. Ramura specială a microelectronicii ține de cercetare-dezvoltare, iar la acest capitol țara noastră, cu părere de rău, a dat-o puternic în bară. La fel se întâmplă în sectorul energiei verde, unde contribuabilul român plătește, cei drept indirect, certificatele verzi pentru o sumedenie de firme străine din Europa. Dacă la capitolul producție energie verde nici măcar Germania nu s-a aventurat prea mult, și nu pentru că nemții ar fi mai proști, Romania, prin guvernările foste si din păcate, și cele actuale, continuă acestă linie în care tot ce-i românesc este neglijat în favoarea străinilor europeni. Să nu ne facem iluzii, PNRR-ul sunt bani împrumutați, nu dați degeaba. Deci, la capitolul susținere sector privat, PNRR-ul actualei guvernări PNL-USR-UDMR prevede că noi împrumutăm bani pentru finanțarea companiilor private cu capital străin. Frumos, nu-i așa, domnilor liberali? Un fel de furt, dar mai elegant. Altă prevedere, dar tot ca un praf în ochi, este că sunt simplificate procedurile de înfiinţare/de ieşire de pe piaţă a firmelor, de constituire şi funcţionare a punctelor de lucru, precum şi reformarea licenţelor/ autorizaţiilor/ certificatelor privind afacerile din România. E bine, nimic de zis, dar nu de substanță. Nimic nou sub soare. Parcă deviza liberalilor era ,,Prin noi înșine”…?
