Ovidiu Genaru, fost redactor al revistei bacauane de cultura ,,Ateneu” a primit ieri, 2 iunie a.c. premiul pentru poezie pe anul 2020 al Uniunii Scriitorilor din Romania. Poetul bacauan de 86 de ani s-a detasat in competitia pentru acest premiu, la care au mai fost nominalizati (pentru cartea de poezie) urmatorii:
• Adrian Alui Gheorghe, Comunitatea artistică, Editura Junimea
• Hanna Bota, 33+3. Poemele copilăriei, Editura Școala Ardeleană
• Gabriel Chifu, O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră, Editura Junimea
• Aurel Pantea, Execuții, Editura Cartea Românească
Cele 8 sectiuni cu premii au fost acordate de catre un juriu alcătuit din: Răzvan Voncu (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Gabriela Gheorghișor, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Angelo Mitchievici și Vasile Spiridon (membri). Gala premiilor Uniunii Scriitorilor s-a desfasurat ieri, 2 iunie 2021, incepand cu orele 19, in statiunea Mamaia, fiind prezidate de acad. Nicolae Manolescu (presedintele USR) – vezi foto.
Daniel-Ștefan Pocovnicu face aprecieri la adresa acestui volum premiat in articolul „Acrobatul metaforei” (Revista „Ateneu” aprilie 2020, pag. 21), afirmând ca ,,impune (volumul, n.red.) prin forta expresivității primare”, iar poetul ,,demonstrează că-și datorează redutabila forță poetică neîncetatei reveniri spre teluric, (…). Aceasta e colivia dorită de pasărea care nu concepe evadarea în zborul frânt fără plasa de lansare și siguranță a zborului acrobatic”.
,,Cică în afara zidurilor astea de la Târgșor ar mai fi de jur împrejur alt lagăr. Teoretic vorbesc. N-am văzut. Ce și cum da fii cu ochii in patru. Gura mica sau deloc. Fiindcă să vezi că mai departe urmează un altul. Tot lagăr, dar cu alt nume.”
Totodată este subliniată gravitatea cântului, ca o confidență: „Gravitatea subiectului acestor cântece lirice, forjate sub presiunea concentraționarã a anilor ’50, ce cu greu s-ar putea numi chiar și experiențã penitenciarã, relevã un neașteptat Ovidiu Genaru. Tematic și stilistic, lirismul e mai imploziv decât ne-au programat așteptãrile lecturii de pânã acum. E poezia unei sensibilitãți cu procurã, derivatã dintr-o experiențã a terorii împãrtãșitã frãțește în vechi și adânci confidențe; fiindcã cea mai importantã parte a volumului, «Cartea lui Mircea», e rezultatul transcrierii lirice a experienței terifiante a fratelui sãu.” (citate din revista).
Cartea este dedicată memoriei fratelui său Mircea, fost deținut politic la 18 ani, la Suceava și Târgșoru Nou, între anii 1948 – 1950. Numele său, Mircea Bibire, figurează pe zidurile Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighetul Marmației. Acest gen de cărti bune, dar în tiraje neînsemnate de mici, oprește timpul pentru a întipări în memoria noastră istoria recentă, trumatizantă, ascunsă vederii și niciodată recunoscută.
Cartea premiata a aparut in 2020 la Editura Junimea Iasi.
12 iunie 1948 Ieri au arestat trei dintr-a opta. Parcă au intrat în pământ. Azi doi. Unul e Mircea eminentul liceului. Merge la închisoare merge la închisoare și a doua zi conform procedurilor traversează orașul prăvălit pe podeaua unui camion rusesc. Ca exemplu. Să fie spectacol. Să fie circ. Patru arme cu glonțul pe țeavă sunt îndreptate spre fioroasa captură. Dușmanul poporului poartă pantaloni scurți. Pânză militară vopsită maro din sărăcia postbelică. Dușmanul de clasă are o mie de fețe. Ca să deruteze Statul. Un comisar răspunde la numele Grimberg. Unul Grimberg de la Bacău a ajuns mare mahăr la Secu. Mircea are 18 ani și crede că va fi împușcat. Îi este frică. Îi este frică să nu devină un erou. Familia noastră nu-i obișnuită cu astfel de anomalii. Un interviu cu Ovidiu Genaru, realizat la inceputul acestui an de catre Cristian Patrascoiu puteti citi in ,,Romania Literara", numarul 11/2021.
