Apariția platformei de comunicare sociale ,,Facebook” a dus la importante schimbări, în multe domenii de activitate. Iar jurnalismul este una dintre acestea. ,,Jurnalismul este în pericol de a fi copleșit de politica necinstită și de o revoluție a comunicațiilor care accelerează răspândirea minciunilor, dezinformării și afirmațiilor dubioase”, spune Aidan White, directorul Ethical Journalism Network.
,,Libera circulație a minciunilor, ineficiența verificării faptelor, rezistența propagandei populiste, a rasismului și sexismului și a apariția așa-numitei epoci post-adevăr par să conteste o piatră de temelie fundamentală a jurnalismului etic. Aspectul că faptele contează pentru democrație și că oamenii vor să fie bine informați atunci când sunt chemați să ia decizii care pot schimba viața” se mai arata in raportul WAN-IFRA.
Raportul citat mai menționează un alt aspect important și anume că ,,Problema pentru Facebook este dublă: în primul rând, refuză să recunoască faptul că utilizarea algoritmilor pentru monitorizarea și editarea materialului nu înlocuiește angajarea de oameni pentru a edita și pregăti știri pentru publicare. În al doilea rând, Facebook refuză să recunoască faptul că este un editor. ,,Rândul” despre fotografia războiului din Vietnam (editat automat de FB) dezvăluie modul în care omul este necesar pentru a analiza, pentru a evalua contextul și pentru a face judecăți nuanțate cu privire la ceea ce este publicat. În jurnalism nu toată nuditatea este indecentă, nu toate imaginile violenței sunt dăunătoare și nu toate cuvintele urâte sunt inacceptabile. Totul depinde de context. Deciziile editoriale trebuie luate de oameni care înțeleg noțiunile de interes public și care au o înțelegere a cadrului valorilor în care funcționează jurnalismul.”
Dincolo de toate acestea, în Romania a apărut o modă mai specială, care pune la grea încercare jurnalismul clasic. Este vorba de furnizarea de ,,știri” de către autorități sau instituții ale statului.
Ce se întâmplă de fapt? Autoritățile (guvernamentale, centrale sau locale), dar si instituțiile statului (școli, spitale, etc) au acces gratuit și nelimitat la platforma Facebook (sau altele) si de aici vine tentația deținerii puterii autocratice, prin control informational cu costuri infime, este foarte mare. În partea a doua a articolului vom explica motivele și caracteristicile acestor comunicări, iar în final (partea a III-a) vom analiza efectele asupra jurnalismului profesionist.
