Sâmbătă, 25 sept. 2021, la orele 13, pe dealul Buhușiului, la intersecția drumurilor spre mănăstirile Ciolpani și Runc, va avea loc o slujbă de comemorare a buhușenilor împușcați în 1939. Slujba în memoria celor împușcati pe nedrept va fi oficiată de un preot ortodox. Comemorarea este făcută an de an de un grup de buhușeni, sub organizarea lui Puiu Capșa și a Asociatiei Patriotice ,,Garda Neamului”. Numele celor trei buhușeni asasinați sunt: Avădanei Vasile, Mălinici Nicolae şi Puiu Vasile. Sunt surse care sustin că aceștia ar fi fost legionari, iar altele susțin că au fost aleși la întâmplare, ei nefiind legionari, ci doar au avut ghinion. În semn de comemorare, în locul în care s-a executat asasinatul, s-a ridicat o cruce. Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 s-au petrecut în după-amiaza zilei de 21 septembrie 1939, în noaptea aceleiași zile, în ziua următoare și, în unele cazuri, și în zilele următoare. Au fost asasinate 252 de persoane, dintre care 105 membri marcanți ai Mișcării Legionare, plus încă 1,2,3 sau 4 legionari aleși la întâmplare în fiecare județ, în total încă 147 de persoane.
Detalii despre acele fapte petrecute in 1939 sunt date in articolul urmator, reprodus dupa situl vechiulbuhusi
,,Execuţia a avut loc alături de o lizieră de salcâmi din mărginimea oraşului Buhuşi, lângă şoseaua care şerpuieşte spre marile păduri ale Runcului, unde s-a ctitorit în timpul voievodului Ştefan cel Mare o mănăstire. Aici este o răscruce de drumuri ducând spre ea, precum şi spre mănăstirea de maici de la Ciolpani şi spre localitatea Marginea. Execuţia din 1939 a fost una dintre cele 254 comandate în toată ţara, în urma asasinării la Bucureşti, de către legionari, a primului ministru Armand Călinescu. Faţă de faptele de bravadă sau cruzime ale unor legionari, s-a răspuns atunci cu represalii generalizate faţă de întreaga Mişcare legionară, dându-se ordin de execuţie a câte trei sau mai mulţi legionari, din fiecare judeţ. Aceasta deşi în cazul asasinării primului ministru Armand Călinescu făptaşii se predaseră şi au fost condamnaţi. Printre victimele ordinului de execuţie dat de Guvern, s-au numărat şi cei trei legionari de la Buhuşi, care au reprezentat lotul judeţului Neamţ (Buhuşiul, în acea perioadă fiind încorporat administrativ teritorial acestui judeţ). Ei au fost arestaţi în schimbul doi, la fabrica de postav din localitate şi transportaţi în câmp, unde fără nicio judecată au fost împuşcaţi. Se numeau: Avădanei Vasile, Mălinici Nicolae şi Puiu Vasile. Din unele mărturii s-a aflat că legionarul Puiu Vasile, deşi rănit sub tirul de gloanţe, fiind un bărbat cu o constituţie fizică atletică şi o trăsătură temperamentală eroică, deosebit de demn şi dârz, a încercat dezarmarea unui jandarm din plutonul de execuţie. Jandarmul, însă, a dejucat o întorsătură de situaţii ce îi putea pune într-un mare pericol pe toţi cei din pluton, în cazul în care carabina ar fi fost capturată de către legionar şi, cu sânge rece, i-a secţionat cu baioneta venele de la mâna stângă, ceea ce a făcut ca legionarul Puiu Vasile să se prăbuşească, fără putinţa de a mai lupta. Potrivit aceloraşi mărturii, se mai presupune că, în chiar momentele când condamnaţii mai sângerau, culcaţi la pământ de rafalele plutonului de execuţie, a sosit cu o maşină o delegaţie a jandarmeriei Bacău, care aducea un ordin de amnistie. A fost însă cu numai câteva minute prea târziu. Dacă este reală această ipoteză, cu atât mai mare este mirarea pentru faptul că cele trei trupuri ucise au fost lăsate mai multe zile sub cerul liber, spre a fi văzute, cu scopul de avertizare, de către localnici. Sunt mărturii despre faptul că au fost aduşi organizat muncitori de la fabrica textilă şi şcolari, pentru a privi cadavrele descompuse şi ciuntite de corbi şi jivine. (…)
Fostul legionar, Gheorghe Mântulescu, în vârstă de 90 de ani, a rememorat anii de puşcărie politică „nedreaptă şi inumană”, după propriile-i mărturisiri, între anii 1941-1964. El a fost arestat când era licean, fiind pus în libertate la vârsta deplinei maturităţi, după douăzeci şi trei de ani de pedeapsă, pentru motivul că a activat în cadrul Frăţiei de Cruce. Celălalt fost legionar, acum la vârsta senectuţii – 87 de ani – Petru Velescu este fratele liderului legionar Viorel Velescu, cel care, spune Petru Velescu, în anul 1945 a instrumentat printr-un memoriu înaintat Tribunalului de la Nurenberg, cererea de exonerare a vinei Mişcării legionare din România, pe baza căreia s-a admis acţiunea şi s-a constatat nevinovăţia. Faţă de acest act, în măsura în care este real se probează oarecum confuzia şi neştiinţa, ori într-o mai mică sau mai mare măsură, lipsa de responsabilitate ori chiar comportamentul tendenţios, dacă unii edili înţeleg să răspundă prin deplină neutralitate acestor acţiuni de recomemorare a unor momente ale istoriei, pe care, vrând, nevrând, prin forţa împrejurărilor, naţiunea trebuie să şi le asume. De asemenea, ele se cer dezbătute şi dezvăluite, cu atât mai mult cu cât adevărul despre Mişcarea legionară din România continuă să rămână, ca atâtea adevăruri istorice, dincolo de marea cortină a cenzurii…!”
(articol – text si foto – de Ioana Gherghel pentru vechiulBuhusi)
