A trecut un an de la alegerile locale si, inevitabil, am recitit unele dintre articolele scrise atunci, in campania electorala. Unul dintre ele este despre candidatii la primaria Buhusi, o scurta descifrare a articloelor scrie de prof. Fercu. Pentru exemplificare, readuc in atentia dvs. articolul respectiv, pe care il puteti reciti mai jos.
,,Tovarășul Fercu Ion și-a reluat activitatea pe care știe cel mai bine s-o facă. Să scrie. Și nu așa ca orișicare profesor de școală, ci să scrie cu ,,schepsis, cu tîlc.” Ca și cum s-ar zice ,,să bage mortu-n casă”, dar pe ușa din față, ca să vază toți.
Dar… pricep toți? Hai să descifrăm nițel.
În ultimul său articol (publicat pe site-ul oficios in 21 august), după ce ne face un ,,rondo filosofic” despre republica ideala a lui Platon, tovarasul ne pune în față dilema democrației buhușene: ,,stăpîn sau slujbaș”? Wtf? ar zice lumea…
Apoi, în modul dibace, subtil și pe alocuri perfid, ia la bani mărunți șleahta politică care s-a înscris în cursa electorală locală. (Șleahtă la care, io, unul, nu-i iau apărarea pentru simplul motiv că o cunosc.)
Primul luat la bîză este Ionel Turcea, care este alintat așa:
,,Imaginați-vă că i-ați invita pe unii dintre aceștia (candidați, n.r.) să participe la o probă de dictare. V-ați cruci, văzându-i cum scriu. Întrebați-i de când n-au mai citit o carte.”
Oare cum de nu știe bibliotecarul nostru septuagenar că dl. Ionel Turcea are ,,facultatea de manajment” facută la fabrica de diplome a PSD-ului băcăuan? A… aia nu se pune cînd o faci ca ,,primaru” la 50 de ani.
Apoi urmează Cristian Cojocaru, din nou candidat la primărie, despre care ne spune:
,,Mai întrebați-i (pe candidați, n.r.) prin câte partide s-au perindat, câte doctrine au pupat. ” Hai că i-ai zis-o, neicușorule! Dar cum rămîne cu faptul că altădată aveați afinități mult prea apropiate? (vezi foto) Dar mai contează prietenia cînd e rost de bani?
Iată c-am ajuns la lovitura ,,cea mai cea” pe care o primește noua speranță a politichiei buhușene, întruchipată în incompatibilul Flocinache #ConuDiaconu. Omul cu pălăria melon, omul bicolor: cînd galben de supărare că i se ia casa pe OLX, cînd albastru de nervi că #Voievod nu ia dat un os de ros la liceu. Despre bastardul local al Brătienilor aruncat pe scarile Prefecturii, tov. Fercu scrie așa:
,,Nu-i întrebați de câte religii s-au lipit și dezlipit, prin câte amantlâcuri au trecut, din câte locuri de muncă au fost mătrășiți.”
Uau! multe am citit la viața mea, dar asemenea lovituri murdare, sub centură, numai un fost ,,filozof ciripitor ” poate să dea. N-am zis că nu-i adevărat, ci imoral – indiferent de candidat.
Continuarea vine așa, implacabilă, ca lopata de pămînt pe care o aruncă popa peste sicriu, la îngropăciune:
,, Oamenii aceștia, cu siguranță, dacă vor fi aleși, nu se vor comporta ca slujbași ai comunității, ci ca niște stăpâni. Ei sunt orfani nu doar de cea mai elementară cultură politică; n-au nici măcar o brumă de cultură civică.”
Bang! o aluzie ,,subtilă” exact ca în dialogul celebru dintre Florin Diaconu si Constantin Poiana.
Sesizați trimiterea? ,,Nu te mai lua de omul meu” aparține unuia care se consideră ,,stăpân”. #ConuDiaconu, Stăpînul care va sa vie… sau nu.
Păi vechii liberali aveau cultură politică, nene Iancule, nu ca prăpădiții de azi! Ei își pun bodyguarzii pe post de consilieri, vexînd eminențele juridice care conduc… crîșme. Asta ne zice fostul director de școală, menținut pe post fără concurs. Din păcate zice bine și al naibii de adevărat.
Ei, am ajuns la final. Poate veți întreba ce treabă are un scriitor ca ion fercu cu candidații la alegerile locale? El, fost profesor de social-filozofie și bibliotecar cu pensie cumulată.
Răspunsul e vînare de vînt și e dat tot printr-o întrebare, ce-i drept, retorică.
Tovarășe Fercu, recunoști că ești o hienă literară cînd vine vorba de bani?
PS: nea Fercule, multi candidații tot proști rămân, nu trebuie să-i faci dumneata. Deci nu-ți mai etala mușchii literari în fața unui oraș care nu prea pricepe ce spui. Bate-te cu alde Pleșu, dacă tot ești viteaz. Sau din dialoguri filozofice nu ies banii?
Nota de referinta: articolul se gaseste aici