Primăria orașului Buhuși anunță că în data de 15 noiembrie 2021, la orele 15, în sala mică a Casei de Cultură ,,Elisabeta Bostan” va avea loc ședința publică de dezbatere a proiectului de hotărâre privind aprobarea impozitelor, taxelor locale, a amenzilor şi a altor taxe locale care constituie surse de venit ale bugetului local pentru anul 2022.
Documentul de 63 de pagini poate fi descarcat de aici.
Comunicatul primăriei Buhuși prevede că: ,,Ședința publică va fi organizată cu respectarea restricțiilor de distanțare socială impuse în contextul pandemiei Covid-19. ATENTIE: Locurile în sală fiind limitate, accesul se va face în funcție de ordinea înscrierii transmisă la adresa de poștă electronică secretariat@primariabuhusi.ro. Fiecare participant, la intrarea în sala de ședință, se va înscrie pe lista de persoane prezente și, după caz, la luarea de cuvânt. Luarea cuvântului va avea loc în ordinea înscrierii, iar timpul alocat va fi de cca 5 minute. Potrivit prevederilor art. 7 alin (10) lit. b) din Legea nr. 52/2003, dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toți solicitanții înscriși au luat cuvântul cu referire concretă la proiectul de act normativ în discuție.”
Detalii: În principal, propunerea este ca majoritatea impozitelor și taxelor să fie majorate cu doar 2,6%, adică exact rata inflației comunicată de INS pentru anul 2020. Astfel, unele taxe au adaugat un leu sau putin mai mult, daca valoarea lor este mica. Pe de altă parte, există si categorii de impozite si taxe pentru care s-a menținut nivelul anului trecut 2020, asa cum sunt de exemplu taxele pentru eliberarea certificatelor sau autorizatiilor (vezi anexa nr. 5).
O categorie speciala de taxe si impozite este cea destinata firmelor private (persoane juridice). Astfel, la pag. 8/63 se gasesc valorile pentru aceste impozite, respectiv:
- cladiri rezidentiale – 0,2% din valoarea din evidența contabilă
- clădiri nerezidențiale – 1% din valoare din evidenșa contabilă
In documentul supus dezbaterii publice se precizează:
,,1. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
2. În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform art. 460 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform art. 460 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
3. Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. În situaţia în care nu este precizată valoarea în documentele care atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal;
e) în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.
4. Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.”
In raportul privind aprobarea impozitelor si taxelor locale, intocmit de Cristina Maxim si Carmen Pahoncea se mai propune:
- păstrare bonificațiilor de 10% pentru plata anticipată a taxelor pentru terenuri, locuinte si mijloace de transport la inceputul anului (pina la 31 martie)
- reducerea cu 50% a impozitului pe mijloacele de transport:
a) Mijloace de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol; b) Mijloace de transport hibride
Concluzii
In conditiile de pandemie, aceste impozite si taxe ar fi trebuit scăzute pentru a sprijini populatia si mediul de afacri buhușean, și asa cu multe probleme după o criză prelungită. In acest document nu exsita nici o fraza legata de acest aspect esential, mai ales in conditiile in care veniturile majoritatii populatiei au scazut. Se pare ca pe domnul primar Zaharia nu il intereseaza aceste aspecte, asa cum nu l-a interesat nici propunerile facute la aceste sedinte in anii precedenti. Parca dansul spunea, prin 2016, ca ,,este primarul tuturor buhuseniolor” – pai cum esti primarul lor daca nu tii cont de parerea lor, ani de-a randul?
De asemenea, documentul supus dezbaterii publice nu contine nici o analiza economica detaliata si nici macar o simulare pentru diferite situații. Acestea ar fi trebuit făcute de departamentul economic al primariei Buhuși. Dar se pare că puterea obișnuiței a devenit lege în sensul doar de a crește impozitele si taxele, fie chiar si cu rata inflatiei, pentru simplu motiv că plătitorul de taxe se supune legii. Dar nimeni din persoanele responsabile nu se pune in pielea acestor cetațeni, pentru a vedea cum stau lucrurile din alta perspectivă. Trebuie sa remarc faptul ca la dezbaterea de anul trecut nici o propunere facuta de cetatenii buhuseni sau mediul de afaceri nu a fost luată in considerare. Aceasta dă sentimentul de inutilitate socială celor care vin cu propuneri, dar ridică si mari semne de intrebare privind administrația locală buhușeană. Este aceasta responsabilă și in interesul cetățeanului? Administația locală aleasă ne dovedește, a nu-stiu-cita oară că raspunsul este același: NU. Nu ascultă de cetățeni, nu-i interesează! A proceda mereu la fel este o frondă adusă celor care plătesc taxe și impozite, pentru că ,,ei” iau decizii pe banii altora. Rămîne de văzut dacă buhușenii sau firmele private vor veni la dezbaterea din acest an. Dar rămâne de văzut si dacă administrația locală va rămîne surdă la propunerile care se vor face in acest an.
PS: primaria Buhusi a publicat acest proiect de hotarare la data de 1 oct. 2021 (Monitorul oficial al UAT Buhusi), in conditiile in care tot la aceeasi data, primaria inițiase procedura de consultare publică în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică… si asteptand propuneri.