Vanitatea

Se spune că Vanitatea este o credință exagerată în propriile abilități sau în atractivitatea față de alții.În multe religii, vanitatea, în sensul său modern, este considerată o formă de autoidolatrie prin care omul se compară cu măreția lui Dumnezeu de dragul propriei imagini și, astfel, se îndepărtează de harul divin al lui Dumnezeu. În învățăturile creștine, vanitatea este un exemplu de mândrie, unul dintre cele șapte păcate capitale.

În acest tablou ,,Visele” de Thomas Couture, viciul vanității este reprezentat printr-un băiat suflând bule (tabloul se află la Muzeul de Artă Walters).

În secolul al XVI-lea, tânărul care sufla baloane de săpun a servit drept alegorie pentru viciul vanității. Școlarul stă trântit pe un scaun lângă cărțile lui nedeschise, în timp ce bulele plutesc deasupra capului. Pe biletul ascuns în sticla spartă scrie: „Le Parasseux indigne de vivre”. Baloanele de săpun și peretele care se prăbușește sugerează natura trecătoare a timpului, iar coroana de lauri simbolizează gloria ignorată. Respingând tradițiile academice predominante, Couture a dezvoltat o tehnică extrem de personală, care implică culori strălucitoare și texturi expresive de vopsea, care s-a bazat pe studiile sale despre lucrările venețiene din Muzeul Luvru. El a descris frecvent subiecte contemporane, dar le-a umplut cu nuanțe morale. Un profesor influent, Couture a pregătit artiști precum Edouard Manet, Puvis de Chavannes, Mary Cassatt și Eastman Johnson. Astfel de lucrări artistice aveau scopul de a-i avertiza pe privitori cu privire la natura efemeră a tinereții și frumuseții, precum și la scurtimea vieții umane și la inevitabilitatea morții.

Unul dintre aforismele lui Mason Cooley este „Vanitatea bine hrănită este binevoitoare. Vanitatea flămândă este dușmănoasă”.

Recommended For You