Toamna se pun muraturile. Buhusenii si-au pus si ei muraturile, cu mana lor. Fiecare dupa cum l-a dus capul, dupa oferta pe care a avut-o la indemana sau in care a crezut mai mult.
Si, slava Domnului, toamna asta a fost o ,,inflatie” de muraturi – care mai de care mai aratoasa sau mai mare, dar nu toate proaspete si fara pete.
Unii buhuseni au fost mai selectivi, poate si mai traditionalisti, si-au ales muraturile sanatoase si care au dovedit ca au potential pentru a da satisfactie cand va fi cazul. Soiurile care s-au ales cu pete, de-a lungul timpului, au fost date deoparte, preferandu-se soiuri noi sau cele recunoscute. N-au crezut in ofertele mincinoase, precum Alba ca Zapada cu marul otravit. Si eu zic ca bine au facut. Asa am facut si eu, vorba aia: ,,nu dau gogoneaua pusa de mine pe muratura din targ, gata stricata”.
Altii, mai saraci cu duhul, neinformati, poate prea optimisti sau chiar saraci la propriu, au ales cele mai proaste muraturi care erau prin zona Bistritei. Muraturi cu pete sau muraturi despre care s-a vazut ca-s stricate – cum sa alegi asa ceva?
La fel se va intampla si cu muraturile cu probleme de tot felul: ba au fost aruncate din casa, ba au fost luate la control si li s-a taiat sau poprit partea buna. Buna pentru altii.
Cu aceste muraturi, puse gata stricate, va fi o problema. Se vor imputi si vor mirosi urat. Dar urat de tot! Pentru ca o muratura stricata o strica si pe alta, iar apoi ai de pagubit mult.
A depins doar de noi, buhusenii, daca le-am aleges cu grija.
Ca, vorba aia, o facem pe banii nostri si sunt pentru toata familia. In plus, o facem o data la patru ani. Sau ati uitat?
Apropo, daca tot am vorbit de muraturi: ati inceput sa puneti gogonelele, alea veritabile, la murat?
PS: Nelu Bâsca (fotoreporter Desteptarea), iti multumesc pentru ideea de a scrie acest articol ,,culinar”.
(Articol aparut si aici)