6 decembrie 2021 – sărbătoarea Sfântului Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei
Patriarhul Daniel a vorbit astăzi despre modelul oferit de Sfântul Nicolae credincioșilor. „Această sărbătoare cade în Postul Crăciunului și ea îndeamnă pe cei mai bogați, mai înstăriți, să fie milostivi și să se pregătească pentru primirea lui Hristos ca dar de la Dumnezeu Tatăl pentru mântuirea lumii”, a spus Preafericirea Sa. Această pregătire se face oferind, la rândul nostru, daruri copiilor, săracilor, bolnavilor, după modelul Tatălui ceresc și al Sf. Nicolae, a spus Părintele Patriarh Daniel.
Civlizația filantropiei
„Această generozitate, sau dărnicie, izvorâtă din Evanghelia lui Hristos, este izvorul unei noi civilizații, civilizația creștină, ca civilizație a filantropiei, a dărniciei, a generozității, a mărinimiei. Și aceasta a creat cultura populară a dărniciei, a ospitalității, a umanizării individului, pentru a deveni persoană în comuniune – persoană darnică și harnică.”
Astfel, cineva, întrebat de Sf. Nicolae, a spus: «Dumnezeu este bun ca Sf. Nicolae» în loc să spună că «Sf. Nicolae e bun ca Dumnezeu». Aceasta arată că în popor el este chipul bunătății sfinte, dezinteresate, neegoiste, nepătimașe. În București, avem un mare dar, și anume mâna dreaptă a Sfântului Nicolae. A fot cumpărată de Mihai Viteazu la 1600 de la Bari. A fost cumpărată în aur și argint și a fost adusă aici, la București”, a menționat Părintele Patriarh Daniel.
Mâna care a binecuvântat Bucureștii
Mâna, care acum se află la Biserica Sf. Gheorghe – Nou ctitorită de Sf. Domnitor Constantin Brâncoveanu, „a binecuvântat orașul București și a influențat foarte mult evlavia locuitorilor, astfel încât astăzi, în București, se află 44 de biserici cu hramul Sf. Nicolae – fie primul, fie al doilea, fie al treilea hram”, a adăugat Preafericirea Sa.
„Deci este cel mai popular dintre sfinți aici, în capitala României. Și ne cheamă să fim în continuare darnici. Dărnicia aduce bucurie și pentru cel care primește darurile, și pentru cel care le oferă. De aceea, orașul București s-a numit, cu câteva secole înainte, în limba greacă, Makariopolis, sau Ilariopolis, adică «Orașul Bucuriei», sau «al Fericirii».”
Patriarhul României a vorbit în mod detaliat despre viața și minunile sfântului, despre mutarea moaștelor sale la Bari și participarea lui la Primul Sinod Ecumenic.
Milostenia discretă
„El reprezintă milostenia discretă, fără popularitate, fără dorință de afirmare egoistă. Sfântul, prin această discreție a sa, voia să arate o iubire smerită și să nu umilească pe cei care erau ajutați. Vedem că, în istoria Bisericii, nu cei mai învățați dintre ierarhi au devenit automat și cei mai populari, ci ierarhii cei mai milostivi au devenit cei mai iubiți de popor, pentru că oamenii simpli simțeau iubirea smerită și darnică a lui Dumnezeu, care lucrează prin sfinții săi, după cum spune psalmistul în Palmul 64, versetul 36: «Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi»”, a precizat Daniel, Patriarhul Rpmâniei
Preafericirea Sa a încheiat felicitându-i pe cei care poartă numele de Nicolae, Nicoleta și nume derivate din acestea. „Le dorim ani mulți cu sănătate și bucurie, pace și mult ajutor de la Dumnezeu pentru a se întări în credință, a iubi pe Hristos și Biserica Sa și a urma pilda vieții Sfântului Nicolae. La mulți ani!”
Sfântul Nicolae de Mira – istorie
Sfântul Nicolae de Mira (15 martie 270 – 6 decembrie 343), cunoscut și sub numele de Nicolae de Bari, a fost un episcop creștin timpuriu de origine greacă din orașul maritim Mira din Asia Mică, în timpul Imperiului Roman. Datorită numeroaselor minuni care îi sunt atribuite, el este cunoscut și sub numele de Nicolae Făcătorul de Minuni.
De asemenea, Sfântul Nicolae este sfântul patron al marinarilor, negustorilor, arcașilor, hoților pocăiți, prostituatelor, copiilor, berarilor, amanetilor, oamenilor necăsătoriți și studenți din diverse orașe și țări din Europa. Reputația sa a crescut printre cei evlavioși, așa cum era obișnuit pentru sfinții creștini timpurii, iar obiceiul său legendar de a oferi daruri în secret a dat naștere modelului tradițional al lui Moș Crăciun și Moș Nicolae.
Cu toate acestea, se știu foarte puține despre istoricul Sfântul Nicolae. Cele mai vechi relatări ale vieții sale au fost scrise la multe secole după moartea sa și conțin multelegende. Se spune că s-a născut în portul grecesc Patara, Licia în Asia Mică, din părinți creștini bogați. Într-unua dintre cele mai vechi și mai faimoase legende din viața sa, se spune că el a salvat trei fete care erau forțate să se prostitueze, aruncând un sac de monede de aur prin fereastra casei în fiecare noapte timp de trei nopți, astfel încât tatăl lor să poată plăti răscumpărarea pentru fiecare dintre ele. Alte istorisiri timpurii povestesc despre el că ar fi calmat o furtună pe mare, ar fi salvat trei soldați nevinovați de la o execuție greșită și ar fi tăiat un copac stăpânit de un demon. În tinerețe, se spune că a făcut un pelerinaj în Egipt și Palestina. La scurt timp după întoarcerea sa, a devenit episcop de Mira.
Mai târziu, Sfântul Nicolae a fost aruncat în închisoare în timpul persecuției lui Dioclețian, dar a fost eliberat după urcarea lui Constantin. O listă timpurie îl face să fie un participant la Primul Sinod de la Niceea din 325, dar nu este menționat niciodată în nicio scriere de către oamenii care au fost de fapt la Sinod.
