1. Judecătorul Cristi Danileţ este suspendat din funcţie până când se judecă la Înalta Curte contestaţiile lui faţă de decizia CSM de excludere din magistratură şi faţă de suspendarea automată din funcţie, a declarat purtătorul de cuvânt al CSM, judecătoarea Iulia Craiu, pentru G4Media.ro. Potrivit articolului 62 alineatul 1 litera e din legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, magistraţii sunt suspendaţi automat din funcţie în momentul în care sunt excluşi din magistratură de CSM.
„Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție în următoarele cazuri: (…)
e) în perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) (exluderea din magistratură – n.r.) și data eliberării din funcție (dacă magistratul pierde la Înalta Curte şi decretul de eliberare din funcţie este semnat de preşedinte – n.r.)”.
Aceasta înseamnă că pâna la data unui verdict din partea Completului de 5 judecători de la Înalta Curte, judecătorul Danileţ rămâne fără job: nu merge la serviciu şi nu primeşte salariu. Pe lângă contestaţia la decizia de excludere din magsistratură, ceea ce presupune un proces de durată, Danileţ poate ataca la Instanţa supremă şi decizia de suspendare automată din funcţie. În acest al doilea proces ar putea primi un verdict în doar câteva luni. Este efectul deciziei CEDO în cazul judecătoarei Camelia Bogdan, au explicat juriştii consultaţi de G4media.ro. Judecătoarea Bogdan a fost exclusă din magistratură, pentru a doua oară, în 2018 şi contestaţia ei faţă de decizia de excludere se judecă şi astăzi. În tot acest timp, judecătoarea a rămas fără job şi fără salariu. Ea a câştigat la CEDO şi hotărârea Curţii de la Strasbourg este invocată acum de ceilalţi magistraţi care contestă suspendarea automată din funcţie, au explicat juriştii consultaţi de G4media.ro. În mod surprinzător, decizia CEDO nu îşi produce efectele în cazul Cameliei Bogdan (care rămâne suspendată în tot acest timp), întrucât instanţa consideră că deciziile CEDO, spre deosebire de deciziile CCR, produc efecte doar pentru viitor.
Lia Savonea, Simona Marcu, Mariana Ghena
Nicoleta Țînț, Gabriela Baltag, Evelina Oprina
Andrea Chiș și Mihai Bălan
Secția pentru judecători a CSM este condusă de Bogdan Mateescu, președinte al Consiliului, iar votul acestuia a înclinat balanța, în timp ce Inspecția Judiciară este condusă de judecătorul Netejoru, plasat politic de PSD la conducerea acestei structuri.
2. Asociație de procurori, către CSM: Prin raportare la ce set de valori filmarea unor activități cotidiene precum practicarea grădinăritului este aptă să declanșeze o cercetare disciplinară?
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) solicită Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare să explice public circumstanțele și criteriile avute în vedere în ce privește sancționarea mai multor magistrați.
”Prin raportare la ce set de valori filmarea unor activități cotidiene precum practicarea grădinăritului este aptă să declanșeze o cercetare disciplinară și aplicarea sancțiunii excluderii din magistratură, iar postarea de către un alt magistrat, pe contul de FB, a unor poze cu pahare conținând alcool, consumate în aeroport, înainte de micul dejun, este considerată o activitate etică și care nu ar putea aduce atingere prestigiului justiției?”, se arată într-o adresă trimisă CSM de Asociația de magistrați.
Secţia pentru judecători a CSM l-a exclus, luni, 13 decembrie, din magistratură pe judecătorul clujean Cristi Danileţ pentru postările de pe Tik Tok, potrivit ordinii de zi. Danileț poate face recurs la Curtea Supremă.
Redăm mai jos integral comunicatul AMASP (facebook)
,,Având în vedere ordinea de zi soluționată a Secției pentru judecători în materie disciplinară publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la data de 13.12.2021 și reacțiile publice în ceea ce privește sanționarea domnului judecător Cristi Danileț și a mai multor judecători din cadrul Curții de Apel Constanța, AMASP, asociație profesională a procurorilor, solicită atât Consiliului Superior al Magistraturii cât și Inspecției Judiciare să explice public circumstanțele și criteriile avute în vedere la momentul exercitării acțiunilor disciplinare și la momentul admiterii acestora și aplicării sancțiunilor calificate majoritar ca excesive.
Ceea ce solicităm prin prezentul demers este ca cele două instituții, în îndeplinirea rolului lor în sistemul judiciar și ținând cont de principiul unui dialog onest și deschis, să clarifice atât pentru judecătorii și procurorii care i-au ales cât și pentru cetățenii care sunt beneficiarii sistemului de justiție următoarele chestiuni menite să elimine orice umbră de îndoială privind politizarea sau lipsa de corectitudine a celor două instituții:
- care sunt criteriile utilizate de Consiliul Superior al Magistraturii în aplicarea sancțiunilor de excludere din magistratură, suspendare din funcție și retrogradare din gradul profesional în cazul în care magistrații cercetați au o imagine de buni profesioniști atât în cadrul sistemului judiciar cât și în afara acestuia?
- ce elemente din activitatea profesională a magistraților sancționați la data de 13.12.2021 sau din profilul lor personal și profesional au fost avute în vedere și au condus la aplicarea acestor sancțiuni?
- care este raționamentul avut în vedere pentru calificarea unor activități neutre, precum tăierea unei plante sau curățarea unei piscine, ca abatere disciplinară prevăzută de art 99 lit a) aptă să conducă la excluderea din magistratură în timp ce publicarea pe rețele de socializare a unor mesaje cu conținut homofob, extremist, cu limbaj trivial și jigniri la adresa unor colegi magistrați este considerată a fi în limita libertății de exprimare și se dispune clasarea cauzei?
- prin raportare la ce set de valori filmarea unor activități cotidiene precum practicarea grădinăritului este aptă să declanșeze o cercetare disciplinară și aplicarea sancțiunii excluderii din magistratură, iar postarea de către un alt magistrat, pe contul de FB, a unor poze cu pahare conținând alcool, consumate în aeroport, înainte de micul dejun, este considerată o activitate etică și care nu ar putea aduce atingere prestigiului justiției?
- în evaluarea cauzelor, atât în cadrul Inspecției Judiciare, cât și în cadrul CSM, are vreo influență ce publicații sau persoane publice aprobă sau dezaprobă comportamentul magistratului pentru a califica fapta ca fiind abatere disciplinară?
- în evaluarea cauzelor, atât în cadrul Inspecției Judiciare, cât și în cadrul CSM, are vreo influență ce poziții publice a avut anterior magistratul cercetat cu privire la alte aspecte care vizează sistemul judiciar, să spunem, spre exemplu, SIIJ, CCR sau modificarea legilor justiției?
Fiind convinși de deschiderea către dialog a Consiliului Superior al Magistraturii și a Inspecției Judiciare precum și de buna-credință de care veți da dovadă în clarificarea acestor aspecte generale privind limitele comportamentului adecvat din partea magistraților, așteptăm publicarea răspunsurilor pe paginile de internet ale CSM și IJ dând astfel posibilitatea opiniei publice de a lua la cunoștință practica în materie disciplinară.”
3. Punctul de vedere al judecătoarei Andrea Chiș
Judecătoarea Andrea Chiș, care a votat în CSM împotriva excluderii judecătorului Cristi Dănileț din magistratură, scrie, într-o postare pe Facebook (nu este publica), că va propune ca în viitor, hotărârile de sancționare ale secțiilor în materie disciplinară să fie motivate odată cu pronunțarea soluției, având în vedere impactul mediatic al unor soluții. Judecătorul Cristi Danileț, de la Tribunalul Cluj, cunoscut pentru pozițiile sale pro-reformă în justiție, a fost exclus ieri din magistratură prin votul secției de judecători a CSM.
Redăm mai jos postarea pe Facebook a judecătoarei Andreea Chiș:
”Această propunere figurează ca și obiectiv al președinției mele. Apreciez că deciziile de sancționare disciplinară au un efect nu doar asupra judecătorilor și procurorilor vizați, ci și asupra celorlalți colegi, mai cu seamă datorită faptului că, la momentul pronunțării soluției, motivarea nu este cunoscută. Am luat act de îngrijorările colegilor care au constatat o practică neunitară la nivelul Inspecției Judiciare, mai cu seamă în materia libertății de exprimare a magistraților. Cred că e nevoie ca, la nivel de Consiliu, să luăm măsurile necesare pentru a-i convinge pe judecătorii și procurorii de a căror experiență sistemul judiciar și societatea românească au maximă nevoie să își exercite în continuare profesia și să nu aleagă calea pensionării.”