Proiectul de lege care prevede ca funcția de arhitect-șef la comune, orașe și municipii să fie ocupată și de cei care nu sunt de această profesie a fost adoptat de Camera Deputaților
Proiectul a fost aprobat cu 192 de voturi pentru, 35 contra și 39 de abțineri.
Proiectul de Legea vizează aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2021 pentru modificarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Acesta a fost deja adoptat de Senat, iar în comisiile de la Camera Deputaților a suferit mai multe modificări.
- În vederea profesionalizării și asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente și durabile, orașele și comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului în cadrul aparatului propriu, pot constitui asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, împreună cu alte comune, orașe sau municipii, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizaţiilor de construire. Specialiștii din cadrul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, care prestează servicii în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, exercită prerogative de putere publică și pot semna documentele emise sau întocmite în numele autorităţilor administraţiei publice locale pentru care asigură serviciile publice respective.
- Pentru comunele, oraşele şi municipiile care nu pot asigura ocuparea funcției de arhitect-șef și nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, în vederea furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, atribuțiile arhitectului-șef vor fi îndeplinite de către un funcționar public definitiv din aparatul de specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor.
- Atribuțiile pot fi îndeplinite și de către structura de specialitate de la nivel județean, sau a municipiului București, pentru sectoarele acestuia, pe bază de convenție.”
- Funcția de arhitect-şef este ocupată, în condițiile legii, de un funcționar public, având formația profesională după cum urmează:
a) de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licență și master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul județelor, municipiilor reședință de județ, municipiului București și sectoarelor municipiului București;
b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum și de inginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. a) și orașelor;
c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, precum și de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții, absolvenți ai cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, la nivelul comunelor.
- (Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) care au formaţia profesională de inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor sau inginer cu specialitatea inginerie economică în construcții și care au promovat concursul pentru ocuparea funcției publice, dar nu au studii în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, au obligația să absolve cursurile de formare profesională specifice organizate de Institutul Național de Administrație în colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România, sub coordonarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în termen de maximum un an de la numire, sub sancțiunea eliberării din funcția publică.
De ce a aprobat Guvernul aceste modificări
- din cele 41 de județe, funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 27 de județe, din cele 103 municipii funcţia de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 54 de municipii, din cele 6 sectoare ale municipiului București, în 4 sectoare este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată funcția de arhitect-şef, în cele 216 orașe funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în 76 de orașe, iar din cele 2.862 de comune, funcția de arhitect-şef este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată în doar 19 dintre acestea.
- la nivel național există 3 județe în cadrul cărora funcția de arhitect șef nu este ocupată pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, respectiv Gorj, Buzău și Ialomița, în nicio unitate administrativ-teritorială.
- luând în considerare lipsa de arhitecți șefi la nivelul unităților administrativ teritoriale, fapt care creează impedimente majore în întocmirea documentațiilor prevăzute de lege pentru elaborarea planurilor urbanistice generale, zonale și de detaliu, în emiterea avizelor de oportunitate pentru elaborarea planurilor urbanistice zonale inițiate de investitorii privați, în emiterea certificatelor de urbanism și autorizaţiilor de construire/desființare, generându-se un blocaj important în implementarea investițiilor private și publice, inclusiv realizate cu fonduri europene.
- neadoptarea unor măsuri urgente în vederea soluționării conduce la blocaje în ceea ce privește desfășurarea activității autorităţilor administrației publice locale de autorizare a construcțiilor și realizare a investițiilor indiferent de sursele de finanțare ale acestora, fonduri private sau fonduri publice, naționale sau europene, iar aceste blocaje generează riscul ca investitorii vătămaţi în drepturile lor să se îndrepte în justiție împotriva autorităţilor administrației publice locale.
- prin neexercitarea atribuțiilor specifice, nu se poate asigura îndeplinirea obligației statului de garantare a dreptului constituțional al cetăţenilor la un mediu sănătos și la proprietate.
Ce efecte nocive are
”Nu e bine pentru că se permite ocuparea funcției publice de specialitate cu persoane care nu au această specialitate nici dobândită prin studii, nici calificată în alt fel și atestată, ceea ce periclitează întreaga activitate a arhitecților șefi respectivi, care nu este doar una de emitere a certificatelor de urbanism și autorizație de construire, ci și planificare a dezvoltării pe termen mediu și lung a localităților și lucrul ăsta nu se poate face fără să te pricepi la acest domeniu. Poate un inginer economist să fie arhitect șef la fel cum poate un absolvent de științe politice sau un IT-ist să prescrie tratamente medicale sau să ne opereze pe cord. Nu pot să mă exprim cu privire la modul de dezvoltare al unei localități dacă eu nu știu ce presupune dezvoltarea urbanistică pentru că nu am învățat niciodată lucrul acesta și nici nu pot să cer dreptul de a mă exprima, de a lua decizii, de a semna documente administrative sub promisiunea că undeva, în următoarele 12 luni sau mai mult voi face niște cursuri de formare profesională. Nu există niciun fel de elemente în programa facultăților de inginerie economică care să pregătească un asemenea absolvent pentru a ocupa funcția de arhitect-șef. Realitatea este că nici măcar pentru absolvenții de arhitectură și urbanism, absolvirea facultății nu este o garanție a competenței de a fi arhitect șef. De aceea a fost instituit acel atestat al Registrului Urbaniștilor, care prin această Ordonanță se elimină și care este esențial”, a explicat Găvozdea pentru HotNews.ro.
Președintele Ordinului Arhitecților spune că, adoptată în această formă, legea va duce la haos, iar interesul investitorilor privați va prima în fața interesului public.
”Este o realitate că undeva spre jumătate din posturile de arhitect șef constituite la nivelul țării sunt în acest moment vacante, însă nu este vorba despre numerele pe care le-au avansat inițiatorii Ordonanței de urgență. Ci este vorba de o fracție de 1 la 10 din numerele avansate. Nu este vorba de circa 5000 de posturi care ar fi necesare pentru 3.800 de UAT-uri din țară, este vorba doar despre un pic peste 450 de posturi de arhitect șef constituite astăzi în organigramele primăriilor din țară și CJ-urile, din care circa jumătate sunt ocupate în acest moment. Iar pentru celelalte există evident un număr semnificativ, de peste 12.000 de specialiști existenți, care pot fi folosiți ca bazin de selecție. Se pedalează în continuare pe o prezentare apocaliptică, în care 2.800 de comune din țară nu au arhitect șef. Da, așa este, dar nici nu și-au pus problema 2.400 dintre ele, vreodată, dacă au sau nu au nevoie de arhitect șef pentru că 94% au mai puțin 10 certificate de urbanism pe lună emise pe teritoriul lor. La o încărcare de muncă de 2-3 ore pentru un certificat de urbanism nu ar justifica niciodată un post de arhitect șef. 75% dintre ele nu au mai mult de 1 certificat de urbanism pe lună emis, deci nu există deloc această nevoie. Nu poate ține o comună care nu generează dezvoltare un job suplimentar un job suplimentar și plătit”, a explicat Găvozdea.
În prezent, în comunele unde nu este arhitect-șef, această funcție putea fi asigurată prin convenție de către Consiliul Județean. Din 2011, acest lucru se putea face și prin AD-uri care puteau împreună să-și organizeze un astfel de serviciu.
Și Raluca Munteanu, arhitect și coordonator de proiecte al fundației Pro Patrimonio, este de părere că aceste modificări nu sunt benefice.
”Proiectul de lege privind aprobarea OUG 79/2021 pentru ocuparea funcției de arhitect șef reprezintă o relativizare inacceptabilă a profesionalismului necesar pentru dezvoltarea urbană. Din păcate este o confuzie majoră în rândul decidenților, punând semnul egal în construirea (oriunde, oricât și oricum) și dezvoltarea urbană. Sustenabilitatea este de mult un cuvânt gol, care nu se regăsește în nicio politică urbană. Propunerea adaugă la asta faptul că poziția de specialist principal al unei administrații responsabil cu planificarea urbană și viziunea de dezvoltare sustenabilă poate să revină altor profesii decât cea de arhitect. Din păcate acest proiect toxic va avea efecte negative uriașe în privința calității vieții și protecția și calitatea mediului – de durată lungă și va afecta multe generații viitoare. Cu regret constat că această propunere este contrară oricărei practici europene unde calitatea vieții și a mediului sunt pe primul loc, iar dezvoltarea nu înseamnă liber la construcții de orice fel și oricunde, doar pentru că sunt bani”, a declarat aceasta pentru HotNews.ro, în urmă cu câteva săptămâni.
