Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest Timișoara și deputat PNL, vrea să introducă în programa școlară Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989, potrivit unui comunicat de presă. El spune că va elabora un proiect de lege în acest sens. El spune că va propune ca nou disciplină „Istoria Revoluției de la Timișoara din 1989 și a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România‟ să fie introdusă în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional, parte a trunchiului comun de discipline școlare. Deputatul liberal deplânge lipsa din manualele de istorie a relatărilor despre evenimentele din 1989, începute la Timișoara, care au dus la căderea regimului comunist, se arata in articolul G4Media.
Pe de alta parte, in opinia noastra (a Gazetei de Buhusi) credem ca demersul este unul oarecum populist, ca sa nu spunem mai mult. Asta deoarece lipsa adevarului istoric, care se dezbate si se tot amina prin tribunale, este un mare handicap pentru o prezentare corecta a evenimentelor. De aici vor rezulta diverse opinii contradictorii, acest lucru nefiind benefic elevilor. Pe de alta parte, statul, prim Ministerul Educatiei, are obligatia de a prezenta adevarul istoriei contempporane: cum o va face cand acelasi stat, prin oamenii vechiului regim inca plasati in posturi cheie, nu doresc lamurirea aspectelor Revolutiei, fapt dovedit de aminarile nepermis de repetate ale ,,Dosarului Revolutiei” sau chiar, mai recent, intoarceri? La aceste intrebari profesorul timisorean, totodata si deputat, nu raspunde in postarea sa. Noi credem ca postarea prof. Marilen Pirtea vine in contextul acestor zile, in care s-a rememorat evenimentul de la Timisoara din 89, iar dorinta politicianului de a iesi in fata a primat in fata profesorului/rector de universitate.
“La 32 de ani de la Revoluţia de la Timişoara din 1989, trăim cu stupefacţie într-o realitate post-adevăr, în care generaţii întregi de tineri, de la cei care abia intră în ciclul şcolar gimnazial, până la elevii claselor a douăsprezecea, sunt aproape complet lipsiţi de informaţia elementară despre Revoluţia de la Timişoara, despre schimbările de regim social şi politic produse în decembrie 1989, toate datorate curajului timişorenilor eroi, care au realizat Revoluţia pe străzile însângerate ale Timişoarei.Absenţa Revoluţiei din 1989 din paginile manualelor de istorie utilizate în şcolile noastre este una dintre gravele erori, o mare nedreptate, pe care cu toţii am tolerat-o până acum, o ruşine greu de dus pentru istoria Timişoarei şi eroii săi. Pentru a repara această eroare a sistemului nostru de învăţământ şi pentru a recunoaşte meritele istorice ale revoluţionarilor timişoreni, eroi ai zilelor de Decembrie 1989, voi elabora şi promova un proiect de lege prin care să fie introdusă în curricula şcolară studierea obligatorie a unei discipline istorice ce este esenţială pentru formarea cetăţenilor României: Istoria Revoluţiei de la Timişoara din 1989 şi a schimbării de regim din Decembrie 1989 în România.
Este datoria noastră, ca timişoreni şi ca români, să susţinem importanţa unei bune informări a elevilor despre cel mai important moment revoluţionar al istoriei noastre recente, să susţinem rolul extrem de important al istoriei scrise de timişoreni în Decembrie 1989, urmaţi apoi de întreaga ţară, toate aceste noţiuni, informaţii şi analize istorice fiind de neînlocuit pentru formarea completă a elevilor de azi şi de mâine, viitori cetăţeni. Proiectul legii va avea o primă formă în următoarele zile, urmând ca în prima sesiune parlamentară din 2022 să fie depus pentru dezbatere parlamentară”, scrie, pe Facebook, Marilen Pirtea
Proiectul legii va avea o primă formă în următoarele zile, urmând ca în prima sesiune parlamentară din 2022 să fie depus pentru dezbatere parlamentară, a mai spus Pirtea.
Marilen Pirtea este unul din cei mai influenți rectori din România. El are un doctorat în Științe Economice și a absolvit mai multe cursuri în domeniile securității, diplomaţiei şi politiii externe la Institutul Diplomatic, Academia Naţională de Informaţii, Academia de Poliţie și Universitatea de Apărare “Carol I”, se arata in articolul G4media.
