„Dacă vrei pace, pregătește războiul” (SI VIS PACEM, PARA BELLUM)
Buhușiul este orașul care nu mai are veterani de război. Din păcate! Astăzi, 29 aprilie, celebrăm ziua veteranilor de război. Această comemorare a fost instituită în amintirea Înaltului Decret emis de regele Carol I în urmă cu 120 de ani, la solicitarea supraviețuitorilor Războiului de Independență.
În semn de recunoaștere a meritelor deosebite ale celor care au luptat pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României , cu ocazia Zilei Veteranilor de Război, Garnizoana Bacău a organizat un ceremonial militar și religios cu depuneri de coroane la Monumentul Eroilor din Cimitirul Central Bacău.
,,Îi omagiem astăzi pe cei care au pus mai presus de propriul destin viitorul patriei și împlinirea dezideratelor naționale și ne înclinăm în fața lor cu recunoștință și respect. Prilej de a prezenta onorul celor care au scris parte din istorie, în aceste momente de suflet s-a desfășurat și Campania ,,Recunoștință veteranilor de război”, organizată de Ministerul Apărării Naționale și Asociația ,,Alături de eroi”, cu prilejul sărbătoririi Zilei Veteranilor de Război – 29 aprilie, care a constat în distribuirea de pachete cadou pentru toți veteranii de război de pe teritoriul României. ” se scrie in comunicatul Bazei Aeriene 95 Erou Capitan Aviator Alexandru Șerbănescu Bacău. In urma cu doua zile fusese organizat simpozionul dedicat Zilei Veteranilor de Razboi la Muzeul Iulian Antonescu Bacau. La Moinești, oficialitățile locale au acordat titlul de cetățean de onoare veteranului de război Ion Pricopie, colonel in rezervă. La Bacau, prefectul Lucian Bogdănel cinsteste veteranii de război la Cimitirul central din Bacău. La iasi, primarul Mihai Chirica a participat vineri, 29 aprilie, la Cercul Militar, la un eveniment de marcare a Zilei Veteranilor de Război. Deci, se poate.
De ziua Veteranilor de război autoritățile locale buhușene nu au organizat nici o manifestare. Nici altădată n-au făcut-o, de ce ar fi ieșit din comoditatea caracteristică tocmai acum? De ce autoritățile sau instituțiile județene pot organiza și cele buhușene nu? Indolența lor, ca să nu spun lipsa de respect, este molipsitoare pentru cei care conduc școlile din oraș. Nici o unitate școlară buhușeană nu au organizat nimic cu ocazia zilei veteranilor de război. Chiar dacă este perioada vacanței, acest moment nu trebuia tratat cu indiferență! Prin repetiția neglijenței se va genera obiceiul păgubos al necunoașterii istoriei noastre și martirilor ei. Conștiința noastră, atât cât mai este, va deveni ,,tabula rasa”. Prof. Oana Mălinici a declarat pentru Gazeta de Buhuși că ultima dată când scoala pe care o conduce (școala M. Eminescu) a organizat manifestări dedicate eroilor acum șase ani, adică în anul 2016. De atunci, nimic. A precizat că nici profesorii de istorie (oameni cu facultate, n.red.) nu au pregatit nimic. Iar situația este similară pentru celelalte școli din oraș, inclusiv Liceul Ion Borcea.
Dacă ei – autorități locale și conduceri de școli, cei responsabili de păstrare și recunoaștere a memoriei colective – nu celebrează ziua veteranilor de război, ce exemplu vor lua copii noștri? În câtiva ani, vor crede că eroii României sunt ceea ce văd ei în jocuri video, la desenele animate sau pe Facebook și Tik-Tok. Indiferența și incultura vor naște cei mai aprigi monștri care se vor întoarce împotriva noastră, ca nație. Sper să nu am dreptate…
Octavian Huianu, ultimul veteran de război din Buhuși, s-a stins din viață anul trecut, la data de 23 mai 2021, la domiciliul său din Buhuși. Avea 98 de ani. În ultimele clipe de viață i-a fost alături soția sa, doamna Elena. A fost condus pe ultimul drum in 27 mai 2021, cu onoruri militare, demne de un veteran de război. Autoritățile locale buhușene nu au fost prezente atunci si nici nu au trimis vreo coroană, deși, ani de-a rândul, nonagenarul veteran de război participa la cinstirea Zilei Eroilor din Buhuși.
Octavian Huianu s-a născut la data de 8 martie 1923, în com. Zamostea, județul Suceava. Ulterior războiului termină Facultatea de Textile din București, devenind inginer textilist și lucrând până la pensie la Fabrica de Postav din orașul Buhuși. In 1956 se căsătorește cu Elena Neagu, care atunci avea doar 22 de ani. Împreună au avut trei copii – două fete si un băiat. Marius Huianu, băiatul care-i duce numele mai departe, este informatician în Munchen, Germania. Ca veteran de război, Huianu a beneficiat de o pensie MAPN de 915 lei (vezi foto cupon pensie)
Octavian Huianu a activat în armata României pe perioada celui de-al Doilea Război Mondial, ca operator de transmisiuni în București. Pentru faptele sale a fost decorat cu crucea comemorativa a celui de-al Doilea Razboi Mondial. L-am vizitat la domiciliul său din Buhuși acum un an, în data de 27 aprilie 2021, pentru a discuta cu dânsul și a face un articol dedicat veteranilor de război. Din păcate, sănătatea sa era etât de șubredă încât scopul vizitei nu a fost atins. Cel care odată își servise patria cu credință era acum un bătrân foarte bolnav care nu mai putea să-și reamintească nimic. Vorbea foarte greu, neinteligibil, iar comunicarea cu soția sa o făcea prin scris. Cu mâna tremurândă abia desena câteva cuvinte pe un petec de hârtie. Soția sa îmi spunea că dânsul suferă foarte mult și că își dorea să moară. Ce ironică este viața: cel care a scăpat cu viață din cumplitul război este acum răpus de boală, încet și sigur. Desigur, nimeni nu este nemuritor, dar este de datoria noastră ca veteranii de război să rămână nemuritori în conștiința noastră.
Slavă tuturor eroilor veterani de război!