În orașul Buhuși nu mai există nici o creșă pentru copii. Au trecut așa de mulți ani, încât discutând problema cu unii directori de școli nici ei nu mai știu de când nu mai există creșă. Locația fostei creșe din anii de glorie socialistă este folosită acum de Poliția Buhusi, care a fost evacuată din veciul imobil acum retrocedat. Ca un făcut, orașul Buhuși nu are nici maternitate de peste 15 ani – despre acest aspect am scris aici. Oficiul SPCPLEP pentru evidența populatiei din Buhusi publica pe situl primariei numai anunturi de casatorii, dar anunturi pentru nasteri nu, tocmai din acest motiv. Nasterile copiilor buhușenilor – care sunt nativi băcăuani, nu buhușeni nota bene! – sunt inregistrate la Primăria Bacău. Copii buhușenilor, fiind din altă localitate decât municipiul reședintă de județ, nu au drept la indemnizatia de nou-născut. Iar Primaria Orasului Buhusi nu a reparat această nedreptare prin aprobarea unui HCL similar cu HCL-ul băcăuan. În condițiile în care nu există creșă, tinerii părinți care nu au bunici să crească copilul, nu sunt ajutați de statul roman, adică de Primăria Buhuși în speță. Faptul că tinerele mame pot sta acasă doi ani cu copilul nou născut nu schimbă prea mult situația, căci până la vârsta de 4-5 ani, când copii merg la grădiniță, e o diferență de trei ani. Asta în cazul cel mai fericit, când există un soț care muncește și aduce venituri suplimentare. Cum se descurcă onorabil acești părinți în cei trei ani, adică la vârsta copilului de la 2 la 5 ani? Viața din România ne arată că foarte greu. Iar cel care este cel mai afectat, mai ales emoțional, este tocmai copilul, ceea ce este foarte grav.
Care este viitorul orașului nostru, ne punem întrebarea? Mai ales dacă facem o comparație cu situația din orașul nostru și cea din alte orașe similare din județ, vedem optica de abordare socială a factorilor decizionali. Este o abordare prin… neabordare, adică dezinteres total, iar factorii de decizie nu au oferit nici o explicatie de ani buni. Ca atare, nu este de mirare că orașul Buhuși devine mai depopulat pe an ce trece, deoarece numărul nașterilor este inferior deceselor. Numărul tinerilor care locuiesc aici este din ce în ce mai mic, datorită condițiilor socio-economice neatractive. In schimb, s-a construit o capelă nouă, mai mare și mai încăpătoare.
Comparativ cu alte orașe din județ, situația este aceasta (conf. ZDBC):
Orașul Moinești dispune de o creșă cu 100 de locuri, fiind administrată de Primaria moinesti.
Orașul Comănești are 35 de locuri, creșa de aici fiind arondată pe lângă Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”.
Municipiul Onști are o creșă 69 de locuri, unitatea de învățământ fiind arondată Școlii Gimnaziale „Ghiță Mocanu” Onești.
Municipiul Bacău are 6 creșe, cu un număr total de peste 450 de copii, dispuse astfel (conf. ZDBC):
- Creșa nr. 3 Bacău (95 locuri), unitate de învățământ arondată Școlii Gimnaziale Nr. 10 Bacău;
- Creșa nr. 4 Bacău (75 de locuri) de nivel antepreșcolar din cadrul Școlii Gimnaziale „George Bacovia” Bacău;
- Creșa nr. 6 Bacău (75 de locuri) de nivel antepreșcolar din cadrul Școlii Gimnaziale „Constantin Platon” Bacău;
- Creșa nr. 9 Bacău (75 de locuri), unitate de învățământ arondată Liceului Tehnologic „Anghel Saligny” Bacău;
- Creșa „Letea” Bacău (75 de locuri) de nivel antepreșcolar din cadrul Liceului Tehnologic „Dumitru Mangeron” Bacău;
- Creșa nr. 19 Bacău (55 de locuri) de nivel antepreșcolar din cadrul Școlii Gimnaziale „Mihai Drăgan” Bacău;
In partea a II-a vom publica pozitia autoritatilor locale buhusene.
Sursa foto aici
