Lucian Croitoru, consilierul pe politică monetară al guvernatorului BNR, arată într-o analiză postată pe Facebook că ”inflația nemaiîntâlnită în ultimii 40 de ani în economiile dezvoltate este în cea mai mare măsură rodul intervențiilor guvernamentale directe sau indirecte în economie, în special pe ruta welfare state”.
El arată că aceste politici guvernamentale au provocat creșterea datoriilor publice. O altă cauză identificată de consilierul guvernatorului BNR pentru inflație ”politicile „verzi”, făcute în ritm prea alert, impus de guverne, neidentificat de piețe. De aici multe distorsiuni introduse între cerere și ofertă pe piața energiei”.
Postarea integrală a lui Lucian Croitoru:
,,În opinia mea, inflația nemaiîntâlnită în ultimii 40 de ani în economiile dezvoltate este în cea mai mare măsură rodul intervențiilor guvernamentale directe sau indirecte în economie, în special pe ruta welfare state. Această concepție a dus la creșterea datoriilor publice la niveluri mari, fără ca să le acompanieze o perspectivă credibilă referitoare la politici fiscale care să asigure rambursarea lor sută la sută în termeni reali, chiar dacă rambursarea în termeni nominali este realizată. Mai recent, o importantă vină în creșterea inflației o au politicile „verzi”, făcute în ritm prea alert, impus de guverne, neidentificat de piețe. De aici multe distorsiuni introduse între cerere și ofertă pe piața energiei. Nu în ultimul rând, sunt vinovate politicile monetare de relaxare cantitativă. Atunci când a devenit necesară renunțarea la ele, atenția a fost concentrată prea mult pe ocupare, nu pe prețuri. Toate acestea au fost amplificate de pandemie și de război și s-au răspândit rapid și în economiile emergente. Acum este aproape amunzant, dacă nu ar fi tragic, cum unele analize schimbă rolurile între factorii cauzali fundamentali și cei care au amplificat evoluțiile cauzate. Prea puțini recunosc că inflația este rodul politicilor guvernamentale, că inflația este o politică. Cum să rezolvi această maladie dacă nu vrei să recunoști cauzele? Mai mult, unii cred că tratamentul adecvat ar fi și mai multă intervenție fiscală, controlul prețurilor, sugrumarea afacerilor prin impozite etc. Doar paleative, nimic despre cauzele fundamentale. Credința aceasta că grupuri de oameni (guverne, agenții, think-tank-uri etc) știu ce e mai bine pentru societate și că pot coordona mai bine alocara resurselor decât piețele este la baza faptului că inflația este o politică. Iar pandemia și războiul sunt folosite și mai mult pentru a crește rolul statului în toate domeniile.
Vă reamintesc avertismentul lui Hayek: „‘Emergencies’ have always been the pretext on which the safeguards of individual liberty have been eroded – and once they are suspended it is not difficult for anyone who has assumed emergency powers to see to it that the emergency will persist.”
(Traducere Hayek: ,,Urgențele” au fost întotdeauna pretextul pentru care garanțiile libertății individuale au fost erodate – și odată ce acestea sunt suspendate, nu este dificil pentru nimeni care și-a asumat puteri de urgență să se asigure că urgența va persista.”)
- Citeste studiul Deloite despre problemele firmelor romanesti in fata inflatiei crescute.
- Citeste analiza lui Andrei Buruiana despre cauzele cresterii inflatiei si modalitati prin care companiile se pot proteja.
Comunicatul lui Lucian Croitoru vine, cel mai probabil, in contextul afirmatiilor presedintelui PSD, Marcel Ciolacu, despre plafonarile de preturi si alte propuneri populiste, precum si in urma atacului asupra lui Florin Citu, denumit de Ciolacu ,,tiriplici”.
Astfel, președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, luni, 20 iunie, că Guvernul trebuie să vină cu o plafonare a prețurilor la carburanți, deoarece există „speculanți” în această piață. Declarațiile sale vin în contextul în care în acest weekend au avut loc proteste la benzinării, șoferii cerând plafonarea prețurilor, pe modelul din Ungaria.
„Sunt anumite companii prestigioase, corecte care, într-o conjunctură cum a fost pandemia, au avut niște venituri excepționale… Sau cum a fost această criză din energie, la carburanți. Unele dintre ele sunt bazate pe un preț speculativ. Aștept de la ministerul Energiei explicații. Dacă cetățenii au dus greul în această perioadă și tu ai făcut venituri excepționale este normal ca pe o perioadă limitată… Statul a cheltuit imens să combată pandemia, câteodată eficient, câteodată neeficient. Un efort din partea acestor companii nu este nici incorect, nici injust, este un element corect în orice stat. Eu vreau să ne așezăm la masă să luăm deciziile cât mai corecte, unde sunt speculanți, precum pe zona de carburanți. Este clar că trebuie să venim cu o plafonare. Părerea mea că trebuie plafonat prețul și cu o marjă de profit”, a declarat luni liderul social-democraților, la sediul PSD.
Surse din PSD au precizat pentru Economedia că intenția PSD este de a plafona adaosul pe lanț, în prezent de 37%, în care nu sunt incluse profit, transport, asigurări. Potrivit acestora, PSD intenționează să lase o marjă de profit, de 5-10% de exemplu, pentru a aduce benzina înapoi la 7 lei, pe un termen limitat.
Amintim că prețul carburanților a crescut accelerat de la începutul acestui an, în special după ce războiul Rusiei în Ucraina a scumpit barilul de petrol. În prezent prețul unui litru de benzină trece de 8,5 lei, iar cel al unui litru de motorină este de peste 9 lei. Spre comparație, la începutul anului, benzina și motorina costau în medie circa 6,3 – 6,5 lei pe litru. Ciolacu a mai precizat că excepțiile din Codul Fiscal se ridică la 64 miliarde lei.
„Nu se mai poate continua așa, o spun toți finanțiștii, toți auditorii externi, despre care nu putem spune că sunt social-democrați. În cepriește Codul Fiscal din punctul meu de vedere arată precum eram în Evul Mediul. Sunt excepții peste excepții, jocuri de noroc impozitate cu 1%, companii impozitate cu 1%, alte companii cu un angajat impozitate cu 1%, altele fără angajat cu 3%, dacă soarele răsare din sud nu din nord cu 5%. Nu se poate continua cu așa ceva. Eu nu pot să observ că toate țările economice dezvoltate nu au excepții, ci au un sistem de impozite progresivă. Avem excepții de exemplu pentru zona de construcții. Excepția era ca de la salariul minim să ajungi la 3.000 lei ca oamenii să nu mai plece din țară, să rămână în România. Ne-am trezit că aceste excepții sunt doar până la 30.000 lei”, a mai spus Ciolacu.
Președintele Senatului, Florin Cîțu, a scris, duminică, pe Instagram, că lansează „o provocare pentru Marcel Ciolacu“. „Să scazi taxele și totuși să crești veniturile la buget ca procent din PIB așa cum am făcut noi liberalii în 2020 și 2021. PNL poate. Garantez. Cu mandatele pe masă?”, arată mesajul lui Cîțu. Politica fiscală nu se face ca la „piaţă”, cu „ţopăieli fiscale”, aşa cum au făcut „Dragnea şi Ponta şi au distrus economia”, ci cu strategie şi viziune pe termen lung, a declarat preşedintele Senatului. El a criticat propunerile venite dinspre PSD, dar și lipsa unui plan pentru reducerea inflației.
Referitor la propunerile fiscale facute de Florin Citu (mai sus), Marcel Ciolacu a mai spus (vezi video) ca: „M-am săturat, eu nu sunt pompier de serviciu. Am fost pompier după două guvernari de dreaptadezastruoase. (…) M-am săturat la fiecare discuție așezată, să apară tot felul de tiriplici care vin și își dau cu părerea după ce au distrus România și să spună ce se întâmplă și cum creionează ei, cum creionează ei viitorul luminos și cât de bună este cota unică care nu mai există in Romania”, a spus Ciolacu. Dansul a precizat ca replica asta nu ar fi pentru partenerii liberali.
Ce vrea PSD:
- impozitare progresivă
- taxă de solidaritate pentru marile companii, pe o durată limitată
- plafonarea prețului la carburanți
